În urmã cu 35 de ani, prin acordul interguvernamental dintre România şi Ungaria, ţara noastrã devenea prima ţarã exportatoare de gaze naturale din Europa. În acest context, continuând seria proiectelor de promovare a instituţiilor reprezentative şi a programelor de valorificare a bogãţiilor naturale ale României, Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea de mãrci poştale „TRANSGAZ […]
Organizaţia Naţiunilor Unite a adoptat rezoluţia privind instituirea Zilei Internaţionale a Nonviolenţei a cãrei datã a fost stabilitã pentru 2 octombrie a fiecãrui an. Pentru a marca desfãşurarea manifestãrilor dedicate acestei zile, Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea filatelicã tematicã „Ziua Internaţionalã a Nonviolenţei“. În promovarea unei atitudini ferme care sã susţinã nonviolenţa între ţãri şi
Pe 20 septembrie 1459, într-un hrisov al lui Vlad Țepeş se menţioneazã pentru prima oarã existenţa aşezãrii Bucureşti, iar cel mai vechi document care atestã „cetatea de scaun Bucureşti“, dateazã din 14 octombrie 1465 şi îi aparţine lui Radu cel Frumos. Evoluţia ulterioarã a aşezãrii se datoreazã stabilirii reşedinţei domneşti la Bucureşti (1659). Încã din
În zona sud-esticã a Europei Centrale, cu arcul munţilor Carpaţi în mijloc, mãrginitã de Dunãre şi Marea Neagrã, se aflã, de peste douã mii de ani, un popor cu o istorie bogatã, dar tumultoasã – poporul român şi o ţarã formatã statornic pe vechea vatrã a Daciei, purtând de un secol şi jumãtate numele de
Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea de mãrci poştale „Faunã Protejatã din România“. Încãlzirea globalã, intervenţia omului asupra naturii, distrugerea habitatului animalelor datoritã progresului omenirii şi a dezvoltãrii zonelor de construcţii, precum şi vânãtoarea excesivã, au fãcut ca de-a lungul ultimului secol sã disparã zeci de specii de animale. România, din punct de vedere biogeografic, are
Ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea înregistreazã un puternic avânt al progresului tehnic care a pregãtit adevãrata revoluţie industrialã pe continentele european şi american, desfãşuratã pe toatã durata secolului al XIX-lea. Au fost înlocuite vechile metode tehnice manuale prin inventarea unor maşini şi unelte folositoare în aproape toate domeniile. Printre descoperirile de seamã se înscrie
Linia feratã Adjud – Tg. Ocna cu primele poduri combinate din ţarã – şosea şi cale feratã (1881-1882), primele silozuri de cereale din lume din beton armat de la Brãila şi Galaţi (1888-1889), podul peste Siret de la Cosmeşti (1888), complexul de poduri de la Feteşti-Cernavodã, cel mai lung din Europa (1895), amenajarea portului Constanţa
Cetatea Sighişoara, oraş-muzeu, parte din zestrea istoriei noastre, conservã în linii, forme, volume, culori, ambianţe şi tipologii, memoria unui timp, care, prin mijlocele specifice arhitecturii, urbanisticii şi obiectelor vechilor meşteşugari, ne vorbeşte despre continuitatea şi permanenţa românilor în Transilvania. Foarte mulţi vizitatori din alte ţãri şi din toate timpurile au remarcat pitorescul oraşului pe care
„Un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru omenire” (Neil Armstrong – Lunã, 20 iulie 1969) Visul omului de a zbura a existat dintotdeauna… Și tot de atunci existã şi visul pãmânteanului de a ajunge pe Lunã … Primul care a scris despre zborul unor oameni pe Lunã a fost Jules Verne în romanul
Motto: „România, ţarã-punte între Orient şi Occident, punct de rãscruce între Europa Occidentalã şi cea Orientalã, pe care tradiţia o numeşte cu frumosul titlu de Grãdina Maicii Domnului“ – Papa Ioan Paul al II-lea – Bucureşti (7 iunie 1999) Prin poziţia sa geograficã, suprafaţã, populaţie şi bogãţii naturale, România deţine un loc de frunte în
