Abonează-te PLIANT ABONAMENT BINE AȚI VENIT ÎN ROMÂNIA! WELCOME TO ROMANIA! Comandă Detalii emisiune ROMÂNIA, UN TEZAUR EUROPEAN ROMANIA, A EUROPEAN TREASURE Detalii emisiune Comandă ROMÂNI GENIALI BRILLIANT ROMANIANS Detalii emisiune Comandă ROMÂNI CELEBRI FAMOUS ROMANIANS Detalii emisiune Comandă ATENEUL ROMÂN – 125 DE ANI DE LA INAUGURARE ROMANIAN ATHENAEUM – 125 YEARS SINCE THE INAUGURATION Comandă Detalii emisiune Comandă TIMIȘOARA – 800 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARÃ TIMISOARA – 800 YEARS OF DOCUMENTARY TESTIMONY Detalii emisiune Comandă IAŞI, ORAŞ AL MARII UNIRI IASI, CITY OF THE GREAT UNION Detalii emisiune Comandă PĂSĂRI DIN DELTA DUNĂRII BIRDS FROM THE DANUBE DELTA Detalii emisiune Comandă

CENTRUL ISTORIC SIGHIȘOARA – PATRIMONIU MONDIAL UNESCO

sighisoara_M Cetatea Sighişoara, oraş-muzeu, parte din zestrea istoriei noastre, conservã în linii, forme, volume, culori, ambianţe şi tipologii, memoria unui timp, care, prin mijlocele specifice arhitecturii, urbanisticii şi obiectelor vechilor meşteşugari, ne vorbeşte despre continuitatea şi permanenţa românilor în Transilvania.
Foarte mulţi vizitatori din alte ţãri şi din toate timpurile au remarcat pitorescul oraşului pe care l-au elogiat ca fiind „Perla Târnavei“.
Atestat documentar, numele oraşului apare în anul 1280 sub denumirea „Castrum Sex“, iar cu numele de „Sighişoara“ în anul 1435.
Pentru a face faţã pericolelor, locuitorii cetãţii au ridicat ziduri puternice, construind de asemenea şi o bisericã fortificatã. La acestea s-au adãugat 14 turnuri ale breslelor şi patru bastioane care au mãrit capacitatea de apãrare.
La începutul secolului al XV-lea, Sighişoara l-a susţinut pe principele muntean Vlad Dracul, stabilit aici între anii 1431-1435, pentru a pregãti ocuparea tronului Țãrii Româneşti. Șederea principelui în incinta cetãţii este atestatã şi de baterea unei monede proprii, cu intensã circulaţie în ţinuturile transilvãnene.
Se cuvine a aminti şi alt eveniment important: în anul 1431 s-a nãscut la Sighişoara Vlad Țepeş.
Dupã pierderea bãtãliei de la Mohacs (1526), Regatul Ungariei a devenit în parte paşalâc turcesc, iar Transilvania se transformã, mai bine de un secol, într-un teatru de lupte dintre habsburgi, turci şi Principii Transilvaniei.
Sighişoara revine în filele de istorie, la anul 1600, când Mihai Viteazul a strãbãtut cetatea, în marşul sãu victorios spre Alba Iulia, unde proclamã prima unire a celor trei principate româneşti: Țara Româneascã, Transilvania şi Moldova.
Secolul al XVII-lea aduce Sighişoarei numeroase nenorociri. Asediile, foametea, jafurile şi epidemiile de ciumã, inundaţiile, cutremurele şi incendiile pustiitoare au fãcut mii de victime şi au provocat mari distrugeri.
De Sighişoara se leagã şi un moment important al Revoluţiei de la 1848. În localitatea Albeşti, nu departe de cetate, într-o sângeroasã bãtãlie cu trupele ţariste a cãzut unul dintre cei mai de seamã revoluţionari maghiari, poetul Petöfi Sandor.
Oraşul-muzeu, gazdã pentru scurt timp şi a marelui compozitor Johannes Brahms, pãstreazã încã multe locuri şi clãdiri interesante pentru orice vizitator interesat sau îndrãgostit de arhitectura medievalã.
Dintre cele 9 turnuri existente astãzi, Turnul cu Ceas care strãjuieşte „Piaţa Cetãţii“ se înalţã ca un prim şi impozant edificiu. Orologiul turnului, la fel ca modelul din Praga, a fost construit în Elveţia.
Cel mai puternic turn al cetãţii, Turnul Aurarilor (astãzi dispãrut) a dat naştere unei legende: un bun ochitor ar fi nimerit cu un proiectil de tun pe un paşã turc, venit cãlare pe un elefant, în fruntea unei oştiri ce se pregãtea sã asedieze cetatea. În amintirea întâmplãrii, un turnuleţ de lemn numit „La chip“ poate fi vãzut în extremitatea de apus a oraşului.
Unul din cele mai reprezentative monumente ale Transilvaniei se aflã de asemenea în Sighişoara. Este vorba de Biserica din Deal, ziditã din piatrã (sec. XIV-XV), solid ridicatã în mijlocul unui loc cu vegetaţie bogatã. Întreg ansamblul respirã trãinicie într-un amestec de stiluri arhitecturale din care rãzbate, totuşi, vizibil stilul gotic.
Emisiunea dedicatã Sighişoarei reproduce în imaginea celor trei mãrci poştale Biserica din Deal (valoarea nominalã de 1,00 lei), Centrul istoric al oraşului (valoarea nominalã de 1,60 lei) şi Turnul cu Ceas (valoarea nominalã de 6,00 lei). Coliţa emisiunii prezintã, în ansamblu, zidul cetãţii cu turnurile şi bastioanele existente şi construcţiile interioare. Marca poştalã a coliţei are valoarea nominalã de 7,60 lei.

Data Aparitie:2009-07-24

sighisoara_box_rom

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

seventeen − 9 =