În urmă cu 70 de milioane de ani, teritoriul de azi al Ţării Haţegului era parte dintr-o insulă tropicală din Oceanul Tethys, ocean ce separă Eurasia de Gondwana, în urma fragmentării continentului unic, Pangeea. Insula era populată de o exotică asociaţie de animale preistorice, ale căror resturi se găsesc azi conservate în rocile din zona […]
Emisiunea de mărci poştale „Florile spinilor” vă prezintă specii de flori regăsite în România, ce îmbină frumuseţea florilor cu armura spinilor. Timbrul cu valoarea nominală de 4,70 lei reproduce imaginea plantei Dipsacus fullonum, cunoscută sub numele comun de varga ciobanului. Ea este nativă în Eurasia şi nordul Africii, dar este
La numai douăzeci de ani de la deschiderea Muzeului Luvru din Paris, la Sibiu are loc, în 1817, deschiderea Muzeului Naţional Brukenthal, cel mai vechi din România şi unul dintre cele mai vechi din Europa. Muzeul, realizat potrivit voinţei testamentare a fostului guvernator al Transilvaniei (Samuel von Brukenthal – 1721-1803), a devenit, timp de aproape
Romfilatelia, continuând amplul proiect de promovare a tezaurului fiecărei regiuni a ţării, introduce în circulaţie emisiunea de mărci poştale Descoperiţi România, Dobrogea. Situată în sudul judeţului Constanţa, pe teritoriul localităţii Adamclisi, cetatea Tropaeum Traiani expune privirii faimosul monument triumfal cu acelaşi nume, ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 2,00 lei. În ciuda trecerii timpului
Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea comunã de mãrci poştale România-Croaţia dedicatã ansamblurilor bisericeşti fortificate datând din Evul Mediu, prin ilustrarea pe cele douã timbre a Bisericii Evanghelice din Cristian, Braşov, respectiv Biserica Sf. Nicolae din Komi¾a, insula Vis, Croaţia. Ambele ansambluri arhitecturale au îndeplinit de-a lungul timpului rolul de bisericã şi cetate fortificatã. Menţionatã pentru
„Un oraş şi o lume aflatã la graniţa a douã universuri atât de diferite: cel al Imperiului Otoman şi cel al Europei.” (Nicolae Ariton) „(…) Tulcea. Aici Dunãrea face o curbã largã spre miazãzi şi-mpinge oraşul între douã dealuri uscate, pietroase, pe spinarea cãrora morile de vânt, puse la rând, se aratã în zarea albastrã
„Coroana Regalã nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unicã a independenţei, suveranitãţii şiunitãţii noastre. Coroana este o reflectare a Statului şi a Naţiunii. Coroana a consolidat România prin loialitate,curaj, respect, generozitate şi modestie.” Regele Mihai I La 25 octombrie 2014, cel mai longeviv om de stat din întreaga istorie a României,
Prin valoarea simbolicã şi culturalã pe care a dobândit-o de-a lungul timpului, moneda şi-a depãşit cu mult funcţia de mijloc de schimb şi de tezaurizare avutã iniţial. Grecii şi romanii, înaintaşi ai civilizaţiei europene, au fost cei care au transmis tradiţia baterii monedelor, devenitã simbol al suveranitãţii statelor. Printre cele mai valoroase colecţii din patrimoniul
Romfilatelia reia tema dedicatã felinelor prin emisiunea Pisici sãlbatice, prilej de bucurie atâtpentru filatelişti, cât şi pentru iubitorii de animale sãlbatice. Pisica sãlbaticã (Felis Silveris) se gãseşte în ţãri din Europa, Africa, Orientul Mijlociu şi parţial Asia, cunoscând o varietate de subspecii caracteristice diverselor zone geografice. Mai mare decât pisica domesticã, aceastã rudã sãlbaticã are
Încã din antichitate, mãsurarea timpului a constituit o preocupare pentru oameni, aceştia folosindu-se întâi de mişcarea aparentã a soarelui şi stelelor, ulterior inventând primele mecanisme de mãsurare mai precisã a trecerii timpului – clepsidrele pe bazã de nisip şi mecanismele hidraulice. Primul ceas mecanic cunoscut este construit în China, în anul 725 e.n. În Anglia
