Abonează-te PLIANT ABONAMENT BINE AȚI VENIT ÎN ROMÂNIA! WELCOME TO ROMANIA! Comandă Detalii emisiune ROMÂNIA, UN TEZAUR EUROPEAN ROMANIA, A EUROPEAN TREASURE Detalii emisiune Comandă ROMÂNI GENIALI BRILLIANT ROMANIANS Detalii emisiune Comandă ROMÂNI CELEBRI FAMOUS ROMANIANS Detalii emisiune Comandă ATENEUL ROMÂN – 125 DE ANI DE LA INAUGURARE ROMANIAN ATHENAEUM – 125 YEARS SINCE THE INAUGURATION Comandă Detalii emisiune Comandă TIMIȘOARA – 800 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARÃ TIMISOARA – 800 YEARS OF DOCUMENTARY TESTIMONY Detalii emisiune Comandă IAŞI, ORAŞ AL MARII UNIRI IASI, CITY OF THE GREAT UNION Detalii emisiune Comandă PĂSĂRI DIN DELTA DUNĂRII BIRDS FROM THE DANUBE DELTA Detalii emisiune Comandă

VECHIUL BUCUREŞTI

buc_vechi_emis_M Romfilatelia, societatea specializată în editarea şi comercializarea mărcilor poştale româneşti, introduce în circulaţie emisiunea de timbre Vechiul Bucureşti.Romfilatelia, societatea specializată în editarea şi comercializarea mărcilor poştale româneşti, introduce în circulaţie emisiunea de timbre Vechiul Bucureşti.

Pierdute în negura vremurilor, legendele întemeierii oraşului Bucureşti poartă până astăzi misterul primelor începuturi. Şi poate că cea mai cunoscută şi acceptată de toată lumea este cea a lui Bucur Ciobanul.
Prima menţiune referitoare la existenţa aşezării Bucureşti datează de la 20 septembrie 1459 şi este cuprinsă într-un hrisov al lui Vlad Ţepeş, iar cel mai vechi document care atestă „cetatea de scaun Bucureşti“, datează din 14 octombrie 1465 şi îi aparţine lui Radu cel Frumos.
Stabilirea reşedinţei domneşti la Bucureşti a avut un rol determinant în evoluţia ulterioară a aşezării. Din secolul al XV-lea se dublează suprafaţa oraşului şi apar cartiere de meşteşugari în zona Sf. Gheorghe, Piaţa Unirii, Colţea şi a „Uliţei Mari“, strada Lipscani de astăzi.
Chiar dacă a suferit de pe urma nenumăratelor calamităţi naturale şi ocupaţiilor străine, oraşul a continuat să se dezvolte, devenind unul dintre principalele centre urbane din Sud-Estul Europei. Secolul al XVIII-lea  este secolul apariţiei primelor manufacturi.
Revoluţia de la 1821 marchează începutul istoriei moderne a oraşului.
În anul 1830 se înfiinţează „Sfatul Orăşenesc“ şi oraşul este împărţit în cinci zone (sectoare), iar în 1846 este elaborat de primărie, primul Plan de Cadastru al localităţii.
Bucureştiul este primul oraş din lume care, în 1857, avea străzile luminate de lămpi cu gaz. Din 1862, devenit capitală a tânărului stat român, oraşul intră într-o nouă etapă a dezvoltării sale. După 1 decembrie 1918, când Ardealul s-a unit cu România, el devine capitala României Mari.
În anul 1869 este inaugurată prima linie de cale ferată Bucureşti – Giurgiu odată cu prima gară construită în Bucureşti, Gara Filaret. Ulterior s-a construit Gara Târgoviştei (1870), astăzi, binecunoscuta Gară de Nord.
În 1882 a fost introdus iluminatul public electric, iar în 1892 a fost construită uzina electrică Grozăveşti. În 1894 este inaugurată prima linie de tramvai electric.
Sub domnia lui Carol I (1866-1914) se construiesc mari edificii reprezentative ale oraşului cum ar fi: Ateneul Român, Fundaţia Carol I, Palatul Poştelor, Palatul de Justiţie, Palatul Sturdza, Palatul Patriarhiei, Palatul CEC, Cercul Militar Naţional, Hotelul Athenée Palace.
După proclamarea Regatului României, Bucureşti devine una dintre cele mai frumoase capitale din această parte a Europei, care datorită vieţii culturale, a atmosferei de oraş cosmopolit dar şi arhitecturii, a fost denumit „Micul Paris“.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 30 Bani sunt ilustrate vestigiile de la Curtea Veche (Vechea Curte Domnească), alături de portretul domnitorului Vlad Ţepeş şi de Hrisovul ce menţionează prima oară existenţa denumirii oraşului Bucureşti.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 50 Bani este ilustrat Palatul Sturdza, fostul sediu al Ministerului Afacerilor Externe, edificat între 1897-1899 de arhitectul Julius Reinecke. Palatul a fost distrus în bombardamentul american din 4 aprilie 1944.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 70 Bani este ilustrată clădirea Cercului Militar Naţional, construită într-un stil neoclasic francez, în 1912, după planurile arhitecţilor Victor Ştefănescu, Dimitrie Maimarolu şi Ernest Doneaud.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,60 Lei este ilustrată imaginea fostului Teatru Naţional, bombardat de aviaţia americană, pe 4 aprilie 1944. Clădirea este opera arhitectului vienez Anton Hefft şi a fost inaugurată în 1852; la vremea respectivă era al treilea teatru, ca mărime, din Europa.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 3,10 Lei este ilustrată o imagine de ansamblu a Pieţei I.C. Brătianu (azi Piaţa Universităţii).
Pe timbrul cu valoarea nominală de 4,70 Lei este ilustrată Piaţa Senatului (astăzi Piaţa Naţiunilor Unite), cu blocurile Adriatica şi Agricola, opere ale arhitectului Petre Antonescu, edificate între 1928 şi 1930.
Pe coliţa emisiunii este ilustrat un simbol al capitalei României, înscris de curând în patrimoniul cultural al Uniunii Europene şi anume Ateneul Român. Construită între 1886 şi 1888, după planurile arhitectului francez Albert Galleron, clădirea este precedată de un peristil, sprijinit pe şase coloane ionice. Sub peristil se află cinci medalioane în mozaic care reprezintă cinci mari domnitori ai ţării: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, Vasile Lupu, Matei Basarab şi regele Carol I. Construcţia se termină cu o cupolă bogat decorată. Timbrul din coliţă are valoarea nominală de 5,60 Lei.
Mulţumim pentru sprijinul acordat Muzeului Municipiului Bucureşti.

Data de aparitie: 2007-05-15

buc_vechi_box_rom

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

1 × 2 =