UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE, 160 DE ANI

Cu ocazia aniversării Unirii Moldovei cu Muntenia, în 1859, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale Unirea Principatelor Române, 160 de ani.

Colița dantelată a emisiunii, cu valoarea nominală de 28,50 lei, este ilustrată cu o litografie care prezintă deschiderea lucrărilor Adunării Legislative a Principatelor Unite (29 februarie 1860), în prezența lui Alexandru Ioan Cuza, alături de un portret al domnitorului și stemele Moldovei și Țării Românești. Steaua dintre coarnele bourului de pe stema Moldovei este realizată prin perforare ca element de siguranță al timbrului.

Unirea Principatelor a fost primul proiect de țară realizat de patrioții români. Idealul unirii a fost formulat de elitele politice și intelectuale educate în marile orașe vest-europene, la începutul secolului al XIX-lea. Primii pași concreți au fost realizați în timpul Revoluției de la 1848, când s-a realizat o uniune vamală între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.

În august 1858, în cadrul unei conferințe internaționale la Paris, s-a semnat o Convenție care permitea reorganizarea Moldovei și Țării Românești, care erau tratate în relațiile internaționale unitar, cu condiția alegerii în fiecare dintre Principate a doi domni, două adunări și două guverne. Totuși, existau și două instituții comune, cu sediul la Focșani, respectiv Comisia Centrală și Înalta Curte de Casație și Justiție.

Alegerile care s-au desfășurat în conformitate cu prevederile Convenției au avut drept rezultate desemnarea, la 5 ianuarie, la Iași și mai apoi la 24 ianuarie la București, a domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Alexandru Ioan Cuza s-a născut la 20 martie 1820, la Bârlad, într-o familie de dregători moldoveni. Studiile le-a făcut la Iași, unde a fost coleg cu Mihail Kogălniceanu și Vasile Alecsandri.

În anul 1835 a obținut diploma de bacalaureat la Paris, iar mai apoi a studiat Dreptul și Medicina, însă nu a terminat niciuna dintre facultăți. În 1848 s-a numărat printre oratorii care au luat parte la adunarea revoluționarilor de la Hotelul Petersburg din Iași, cerând înfăptuirea unor reforme democratice.

După adoptarea Convenției de la Paris din 1858 a fost implicat în reorganizarea politică a Moldovei, iar în cele din urmă a fost preferat pentru domnie atât de liberali, cât și de conservatori.

După Unire, Alexandru Ioan Cuza, sprijinit de Mihail Kogălniceanu, a inițiat primele reforme pentru modernizarea țării. Sub domnia sa Unirea a fost recunoscută de Marile Puteri, s-a creat primul Parlament și primul guvern unitar, au fost adoptate reforma electorală, secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrară,a învățământului etc.

Deoarece a instaurat un regim autoritar, domnitorul a fost îndepărtat la 11 februarie 1866 de „monstruoasa coaliție”, o grupare din care făceau parte politicieni liberali și conservatori, dar și militari sau comercianți. Cuza a fost obligat să părăsească țara, locuind la Viena, Paris și Florența. A murit la 15 mai 1873, în vârstă de 53 de ani, în timp ce se afla la tratament în orașul german Heidelberg.

Alexandru Ioan Cuza este unul dintre cei mai apreciați lideri din istoria românilor. De asemenea, este și o personalitate valorificată în emisiunile filatelice, începând cu emisiunea „Cuza” din 1864, cu valorile de 2, 5 și 20 de parale, care aveau efigia domnitorului în cerc.

Pe plicul „prima zi” este redată Proclamația lui Alexandru Ioan Cuza către Adunarea Electivă a Țării Românești (10 februarie 1859), în care domnitorul se referă la semnificația Unirii. Documentul este validat cu sigiliul Principatelor Unite și semnătura autografă a domnitorului.

Pe ștampila „prima zi” sunt reproduse elementele emisiunii de mărci poștale „Principatele Unite” (1862), respectiv stemele Moldovei și Munteniei și goarna poștală.

Emisiunea de mărci poștale Unirea Principatelor Române va fi disponibilă începând de miercuri, 23 ianuarie 2019, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/. Aceasta este completată de 1 plic prima zi, iar ca formă de machetare a fost folosită o coliță dantelată.

Romfilatelia mulțumește conducerii Arhivelor Naționale ale României și Muzeului Municipiului București pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.  

Pentru informații suplimentare, vă rugăm contactați Biroul Relații Publice:

Tel: 021 / 337 24 42

pr@romfilatelia.ro