Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide

TRANDAFIRI ÎN PICTURÃ

Trandafiri_M

Despre trandafir, în toate culturile lumii, existã nenumãrate legende.

Într-una din Legendele Olimpului se spune cã zeiţa Florilor, Chloris, a creat trandafirul dintr-o nimfã dragã ei, dar care murise.

Apoi i-a rugat pe ceilalţi zei sã dãruiascã noii flori câte puţin din darurile lor. Astfel Zephir, chiar soţul lui Chloris, zeul vântului de primãvarã, a împrãştiat norii pentru ca Apollo sã-l lumineze şi sã-l înfloreascã. Dyonissos i-a oferit parfumul fermecãtor, cele Trei Graţii i-au dat farmecul, veselia culorilor şi strãlucirea, iar Ares, zeul rãzboiului, i-a dat în dar spinii pentru ca trandafirul sã se apere.

Altã legendã greceascã povesteşte despre faptul cã trandafirul s-a nãscut dintr-un surâs al lui Cupidon, iar spinii ar fi sãgeţile dragostei.

Existã şi o altã legendã care spune cã trandafirul a apãrut, împreunã cu Afrodita, zeiţa frumuseţii, din spuma mãrii, înconjurând-o pe aceasta ca o ghirlandã.

Astãzi, trandafirul este considerat a fi simbolul iubirii şi în acelaşi timp, al pasiunii, suferinţei ori al geloziei.

Frumuseţea şi parfumul trandafirilor i-au inspirat atât pe scriitori, cât şi pe pictori.

Romfilatelia propune colecţionarilor o nouã emisiune de mãrci poştale dedicatã acestor nobile flori, intitulatã Trandafiri în picturã.

Pe timbrul cu valoarea nominalã de 1,00 lei este ilustrat tabloul Trandafiri, semnat de Nicolae Grigorescu.

Nicolae Grigorescu (1838 – 1907) este socotit a fi marele maestru al penelului românesc care a îmbinat în picturile sale realismul Școlii de la Barbizon cu impresionismul.

Începând cu 1861, alãturi de Auguste Renoir, frecventeazã atelierul lui Sébastien Cornu din Paris. Nu dupã mult timp se alãturã Școlii de la Barbizon unde îşi va desãvârşi educaţia artisticã.

Anul 1873 este anul când începe sã facã vizite de studii la Roma, Napoli, Pompei, apoi în Grecia şi Austria, la Viena. În picturile realizate în aceste cãlãtorii se simte influenţa pregnantã a Școlii de la Barbizon.

Dupã 1890, pictorul se stabileşte în România unde majoritatea picturilor sale abordeazã subiecte rustice, portrete de ţãrani, care cu boi, peisaje specific româneşti.

Pe timbrul cu valoarea nominalã de 3,60 lei este prezentat tabloul Trandafiri de Theodor Aman (1831 – 1891).

Dupã ce urmeazã primele studii la Bucureşti, la Colegiul „Sfântul Sava”, pleacã la Paris şi lucreazã la atelierele lui Michel Martin Drolling şi François Edouard Picot. Se întoarce în ţarã în 1858 şi contribuie la reorganizarea învãţãmântului artistic românesc. În 1864 ajutã la întemeierea primelor Școli de Arte Frumoase de la Bucureşti şi Iaşi.

Picturile sale, fie cã reprezintã scene istorice, peisaje, portrete ori naturi moarte, relevã talentul stilistic al unui pictor de valoare europeanã. Totodatã, el este considerat a fi unul dintre primii gravori români, lucrând în tehnica aqua-forte.

Timbrul cu valoarea nominalã de 4,50 lei pune în valoare tabloul Trandafiri al lui Ștefan Luchian (1868 – 1916).

Nãscut în 1868, Ștefan Luchian se înscrie la clasa de picturã a Școlii Naţionale de Arte Frumoase din Bucureşti, în anul 1885, şcoalã pe care o absolvã patru ani mai târziu, obţinând medalia de bronz pentru Cap de expresie şi Studiu dupã naturã.

Studiazã apoi la München, la Academia de Arte Frumoase, iar apoi la Paris, la Academia Julien.

Revine la Bucureşti în 1896, unde va fi iniţiatorul Expoziţiei Artiştilor Independenţi alãturi de Alexandru Bogdan-Piteşti. Anul 1900 îl gãseşte la Paris, la Expoziţia Universalã, unde expune douã pasteluri.

Din cauza unei boli incurabile, din 1909 şi pânã la moarte (1916), va fi ţintuit în fotoliu.

Tablourile sale redau splendorile peisajului românesc realizate cu o mãiestrie neegalatã, demonstrând pasiunea lui nemãrginitã pentru naturã.

Timbrul cu valoarea nominalã de 14,50 lei înfãţişeazã Trandafirii lui Ion Andreescu (1850 – 1882).

Ion Andreescu, nãscut în 1850 la Bucureşti, urmeazã cursurile Școlii de Arte Frumoase începând cu anul 1869. În 1878 pleacã la Paris, la Academia Julien, dar se întoarce la Buzãu ca profesor de gimnaziu.

Se stinge din viaţã, în 1882, la numai 32 de ani, lãsând în urma lui minunate peisaje, pasteluri şi naturi statice, realizate atât în Franţa, cât şi în România.

Aducem mulţumiri Muzeului Naţional de Artã al României pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de mãrci poştale.

 

Data Aparitie:2013-12-12

Trandafiri_box

Acasa
Colecții
Evenimente
Magazin
Search