Abonează-te PLIANT ABONAMENT BINE AȚI VENIT ÎN ROMÂNIA! WELCOME TO ROMANIA! Comandă Detalii emisiune ROMÂNIA, UN TEZAUR EUROPEAN ROMANIA, A EUROPEAN TREASURE Detalii emisiune Comandă ROMÂNI GENIALI BRILLIANT ROMANIANS Detalii emisiune Comandă ROMÂNI CELEBRI FAMOUS ROMANIANS Detalii emisiune Comandă ATENEUL ROMÂN – 125 DE ANI DE LA INAUGURARE ROMANIAN ATHENAEUM – 125 YEARS SINCE THE INAUGURATION Comandă Detalii emisiune Comandă TIMIȘOARA – 800 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARÃ TIMISOARA – 800 YEARS OF DOCUMENTARY TESTIMONY Detalii emisiune Comandă IAŞI, ORAŞ AL MARII UNIRI IASI, CITY OF THE GREAT UNION Detalii emisiune Comandă PĂSĂRI DIN DELTA DUNĂRII BIRDS FROM THE DANUBE DELTA Detalii emisiune Comandă

TRÃIEȘTE SÃNÃTOS!

bl3t final Motto: Mens sana in corpore sano

 

Mâncarea sãnãtoasã preocupã în mod deosebit societatea de azi având în vedere problemele de greutate, diabet, cancer sau boli cardiovasculare.

O hranã sãnãtoasã care ne pune în mişcare, este suma celulelor şi a elementelor chimice care vor regla procesele metabolice ale corpului uman.

Nici un aliment nu asigurã tot ce avem nevoie, de aceea este important sã mâncãm variat în fiecare zi, nelipsind fructele, legumele, pâinea, cerealele, lactatele, carnea sau ouãle.

Fructele au, în general, în structura lor fibrã, apã şi vitamina C. Fructele conţin, de asemenea, diferite fitochimicale (nutrienţi vegetali), despre care cercetãrile indicã faptul cã sunt necesare pe termen lung pentru schimburile celulare, având un rol important pentru sãnãtate şi pentru prevenirea bolilor.

Consumul de legume asigurã nu numai protecţie pentru organismul uman, dar şi combate apariţia unor boli. În legume se gãsesc nenumãrate vitamine cum ar fi vitamina C şi vitaminele din grupa B. Legumele conţin şi fibre naturale care influenţeazã pozitiv întreaga stare de sãnãtate. Având puţine calorii şi fiind sãrace în grãsimi, ele constituie baza multor regimuri alimentare.

Emisiunea de mãrci poştale pe care Romfilatelia o introduce în circulaţie „Trãieşte sãnãtos!“ este o invitaţie, prin timbre, la o alimentaţie sãnãtoasã.

Roşiile, originare din America Centralã au ajuns în Spania în secolul al XVI-lea din Peru, unde în limba aztecã li se spunea „tomatl“. Au devenit apoi un ingredient principal în bucãtãria spaniolã. În Anglia şi Germania au pãtruns mai greu, fiind considerate otrãvitoare.

Festivalul Roşiilor „La Tomatina“, inaugurat în anul 1950, se desfãşoarã în fiecare an în oraşul Bunol, situat la 38 de km de Valencia, în ultima zi de miercuri a lunii august.

Bogaţi în vitamine, cu efect benefic recunoscut internaţional, în nenumãrate culori şi soiuri, ardeii ne însoţesc de secole în prepararea mâncãrurilor mai sãnãtoase şi mai gustoase.

Ardeii au fãcut parte din dieta omenirii încã din anul 7500 î.Hr. şi constituie una din cele mai rãspândite culturi prezente în cele douã Americi.

Cristofor Columb a fost unul din primii europeni care a adus ardeii în Europa pentru a-i utiliza drept condiment. Ardeiul iute a câştigat popularitate într-un timp foarte scurt, fiind asemãnat, în mod eronat, cu „piperul“, condiment asiatic deja cunoscut.

Ardeii graşi verzi, cei care nu au ajuns la maturitate, din punctul de vedere al gustului, au dublul cantitãţii de vitamina C pe greutate decât fructele. Cei roşii au de trei, chiar de patru ori mai multã vitamina C decât citricele. În plus, ardeii sunt o bunã sursã de beta-caroten, vitamina A şi vitamina E.

Mãrul a constituit de la început legãtura directã a omului cu divinitatea, având în vedere cã Pomul cunoaşterii este socotit a fi un mãr.

Mãrul este un simbol al dragostei, extazului, fertilitãţii şi belşugului. La cãsãtoria lui Zeus cu Hera, Gaia i-a dãruit miresei mere, ca un simbol al iubirii. Dionysos, zeul grec al vinului, atunci când o curta pe Afrodita, i-a dat în dar acesteia, ca semn al dragostei pe care i-o purta, mere şi vin.

Strugurii ocupã un loc considerabil în mitologia greacã şi latinã. Dionysos (Bachus în mitologia latinã), fiul lui Zeus, a cunoscut de mic euforia ascunsã în miezul acestui fruct. Lãsat în grija nimfelor, micului Dionysos i s-au dat în loc de jucãrii, boabe de struguri. A fost astfel primul care a gustat din beţia atât de veselã de care au profitat nimfele.

Numele piersicii derivã din convingerea strãveche a europenilor cã acest fruct ar fi fost adus din Persia (Iranul de astãzi), lucru confirmat atât de denumirea ştiinţificã de „piersicã“, cât şi de numele latinesc al acesteia „malum persicum“ (mãr persan). În realitate, piersicul (Prunus persica) este o specie de pom fãcând parte din genul de plante „Prunus“,originarã din China.

În ţãrile creştine, piersica este socotitã a fi un simbol al virtuţii şi al inimii.

Data Aparitie:2012-05-03

sanatos_box

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

1 × four =