Romfilatelia și Poșta Română introduc în circulație miercuri, 26 noiembrie a.c., emisiunea aniversară de mărci poștale intitulată Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”, 75 de ani, dedicată unei instituții culturale de elită a României.
Emisiunea are în componență o marcă poștală, o coliță dantelată și un plic „prima zi”.
Aniversarea a 75 de ani de la înființarea Teatrului de Stat de Operetă se alătură unor evenimente, reprezentate de bicentenarul nașterii marelui Johann Strauss și de comemorarea a 145 de ani de la moartea lui Jaques Offenbach, întemeietorul operetei moderne ca gen de sine stătător al teatrului muzical.
Prezența genului muzical specific operetei începe în anul 1835, când la București, spectatorii teatrului „Momulo” au vizionat primul vodevil românesc Triumful Amorului, a cărui adaptare muzicală a aparținut compozitorului Ioan Andrei Wachmann. În Moldova, odată cu înființarea teatrului național din Iași (1846), se remarcă vodevilul, având ca vârf al genului „opereta feerie” Baba Hârca de Matei Millo, cu muzica lui Alexandru Flechtenmacher (premiera pe 26 decembrie 1848). Devin celebre libretele scrise de Vasile Alecsandri, Matei Millo, Costache Negri sau Eugeniu Carada. În anul 1882, prima operetă românească Crai Nou, a lui Ciprian Porumbescu marchează un moment de succes al genului teatrului muzical.
Experiența căpătată de-a lungul anilor, cu contribuția unor valoroase generații de actori și interpreți, este materializată în anul 1950 prin înființarea Teatrului de Stat de Operetă, la a cărui inaugurare a fost prezentată publicului premiera Vânt de libertate a lui Isaac Dunaevski.
Numele celor care au jucat în acest spectacol, vedete de primă mărime, au intrat pentru totdeauna în Cartea de Aur a Operetei românești: Silly Popescu, Șerban assian, Maria Wauvrina, Nae Roman, Bimbo Mărculescu, Mygri Avram Nicolau, Toni Buiacici, Petre Ștefănescu Goangă, Virginia Romanovsky, Tiberiu Simionescu. La pupitru s-a aflat dirijorul Liviu Cavassi, coregrafia a aparținut Elenei Penescu Liciu, iar regia a fost semnată de Sică Alexandrescu.
Apariția la conducerea Teatrului de Stat de Operetă din București, a marelui tenor Ion Dacian, în anul 1961, a contribuit vizibil la creșterea calității artistice a repertoriului. Timp de un deceniu s-au remarcat succese. Operele Țara surâsului de Franz Lehár, Secretul lui Marco Polo de Francis López, Sânge vienez de Johann Strauss, Contesa Maritza de Emmerich Kálmán, mențin un prestigiu deosebit al teatrului care se bucură de o deosebită apreciere din partea unui numeros public.
În anul 1968, când a avut loc premiera musicalului My Fair Lady, se înscrie un moment de referință în istoria teatrului muzical românesc, reprezentat de prima montare a unui musical pe o scenă a României. Ion Dacian a reușit să aducă în țară My Fair Lady la 12 ani de la premiera absolută (New York, 15 martie 1956), dovedind o viziune artistică de aleasă valoare și ținută artistică. De altfel, sub conducerea marelui tenor, Teatrul de Stat de Operetă din București a reușit să asigure un echilibru, bine ales, între tradiția operetei clasice, promovarea creațiilor românești contemporane și deschiderea spre viitorul geniului – musicalul.
Ca o recunoaștere a rolului și activităților sale, Teatrul de Operetă a primit în anul 2001, prin Hotărâre de Guvern, titulatura de Teatru Național, stagiunea fiind marcată de premiera „Miss Virtute” de Jean Gilbert. După un deceniu, a început construirea primului sediu destinat exclusiv Teatrului Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”, fiind și prima clădire destinată artelor spectacolului muzical, construită în România, după 1989.
În ziua de 24 ianuarie 2015, când noul sediu a fost inaugurat, evenimentul a fost marcat de o premieră absolută în România, Fantoma de la Operă de Andrew Loyd Webber, unul dintre cele mai iubite musicaluri din lume.
La aniversarea celor 75 de ani de la înființare, Teatrul de Operetă este astăzi o instituție etalon, cu un repertoriu vast care înscrie pe lângă spectacole de operetă, de musical și evenimente menite să se ridice la nivelul marilor instituții de gen din lume. La fiecare reprezentație echipa teatrului se bucură de un real succes, răsplată a strategiei gândite să mențină instituția la cel mai înalt nivel al artei teatrului muzical.
Drumul deschis de Ion Dacian trebuie continuat. Așa cum, în 1968, introducerea musicalului într-o lume dominată aproape exclusiv de operetă, a fost un act vizionar, spectacolele vizionare și curajoase trebuie să continue.
Marca poștală cu valoarea nominală de 8 Lei ilustrează scena Teatrului Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” având în prim-plan portretul marelui tenor.
Colița filatelică dantelată prezintă în conturul perforat al mărcii poștale cu valoarea nominală de 30 lei, ansamblul actorilor interpreți din opereta My Fair Lady și un portret reprezentativ al lui Ion Dacian, interpret al personajului profesorului Higgins.
Plicul „prima zi” are în grafica sa o asociere definitorie a unei atmosfere muzicale: tenorul Ion Dacian în fața unei partituri, alături de un pian, instrument nelipsit din orchestra teatrelor muzicale.
Romfilatelia mulțumește Ministerului Culturii și Teatrului Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”, precum și Doamnei Elena (Leni) Dacian și Domnului Stephan Poen, pentru sprijinul documentar și fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.
