Abonează-te PLIANT ABONAMENT BINE AȚI VENIT ÎN ROMÂNIA! WELCOME TO ROMANIA! Comandă Detalii emisiune ROMÂNIA, UN TEZAUR EUROPEAN ROMANIA, A EUROPEAN TREASURE Detalii emisiune Comandă ROMÂNI GENIALI BRILLIANT ROMANIANS Detalii emisiune Comandă ROMÂNI CELEBRI FAMOUS ROMANIANS Detalii emisiune Comandă ATENEUL ROMÂN – 125 DE ANI DE LA INAUGURARE ROMANIAN ATHENAEUM – 125 YEARS SINCE THE INAUGURATION Comandă Detalii emisiune Comandă TIMIȘOARA – 800 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARÃ TIMISOARA – 800 YEARS OF DOCUMENTARY TESTIMONY Detalii emisiune Comandă IAŞI, ORAŞ AL MARII UNIRI IASI, CITY OF THE GREAT UNION Detalii emisiune Comandă PĂSĂRI DIN DELTA DUNĂRII BIRDS FROM THE DANUBE DELTA Detalii emisiune Comandă Slide Slide

Sfintele Paști 2022

În apropierea celei mai mari sărbători a creștinătății, Învierea Domnului Iisus Hristos, Romfilatelia introduce în circulație, marți, 22 martie a.c., emisiunea de mărci poștale Sfintele Paști 2022, care comemorează momente cruciale din viața Mântuitorului: Intrarea în Ierusalim, Răstignirea, Învierea și Înălțarea.

Emisiunea este alcătuită din două mărci poștale, ambele cu valoarea nominală de 2,60 lei, o coliță dantelată, cu valoarea nominală de 32 lei, două minicoli, un plic „prima zi”, precum și un album filatelic special.

În acest an, icoanele ilustrate în cadrul emisiunii, au fost selectate din patrimoniul Biserica Kretzulescu din București, care împlinește 300 de ani de la zidire.

Monument istoric, reper al Căii Victoriei din București, Biserica Kretzulescu își are anul ctitoriei la 1718, când Iordache Kretzulescu și Safta Brâncoveanu (fiica voievodului martir) s-au întors din surghiunul de la Constantinopol.

Biserica, a cărei construcție a fost terminată în anul 1722, a fost sfințită în ziua de 20 septembrie al aceluiași an și pusă sub ocrotirea Maicii Domnului, drept cinstire a memoriei domnitorului Constantin Brâncoveanu, executat în ziua de sărbătoare a Adormirii Maicii Domnului. Fundația construcției se află pe locul unde a existat o mai veche biserică de lemn, loc cunoscut sub numele acelor vremi „La puțul cu Zale”.

Biserica se încadrează perfect în ceea ce numim „un stil brâncovenesc”. În pavilionul ei se află mai multe pietre tombale aduse din satul Crețulești, de unde provine familia ctitorului. Naosul bisericii a fost folosit și ca necropolă pentru membrii familiei. Pictată în frescă, la începutul secolului al XVIII-lea, de meșteri români, a respectat în parte tipiconul tradițional-bizantin, cu apelarea la câteva elemente occidentale armonizate echilibrat cu programul iconografic al Bizanțului. Cei doi ctitori, Marele Vornic Iordache Kretzulescu și Safta Brâncoveanu, au fost îngropați în criptele Catedralei Patriarhale.

Între anii 1859-1860, după mai multe stricăciuni, produse de cutremurele din 1815 și 1838, s-a trecut la modificări evidente. Familia Kretzulescu a încredințat lucrările arhitectului austriac Ludovic Lipizer, a cărui casă, cunoscută sub numele de Casa Breslelor se află pe strada Stelea Spătarul, nr. 10. Acesta a modificat foarte mult biserica, dându-i o formă care redă vizibil un stil occidental. Coloanele interioare au fost suprimate, catapeteasma a fost modificată, iar fresca a fost înlocuită cu  pictura în ulei, în stil realist, a pictorului Gheorghe Tattarescu.

Între anii 1933 și 1936, Comisia Monumentelor Istorice a încredințat arhitectului Ștefan Balș, lucrările de restaurare. S-a renunțat la tencuielile exterioare, considerându-se că biserica va arăta mai bine cu fațadele în cărămidă aparentă. S-a revenit la fresca în stil bizantin, îndepărtându-se pictura în ulei a lui Tattarescu, păstrându-se doar portretele ctitorilor de pe peretele de vest al bisericii, icoanele de pe catapeteasmă și o parte din icoanele praznicilor de peste an.

Amplasată într-un spațiu mărginit de construcții impozante, ca Palatul Domnesc și Teatrul cel Mare, la care se adăugau spații comerciale, biserica, în care cânta corul bărbătesc al lui Anton Pann, distona cu opulența vecinătăților.

În toamna anului 1938, spațiul din preajma bisericii a devenit liber după demolarea construcțiilor comerciale. În locul lor apare printre altele clădirea Librăriei Dacia.

În timpul evenimentelor din decembrie 1989, gloanțele au lovit și zidurile bisericii. Cu strădania și supravegherea părintelui Vasile Răducă, toate cărămizile sparte au fost înlocuite, acoperișul refăcut, iar zidurile au fost consolidate prin tiranți introduși în structurile lor.

Întreaga pictură murală a fost restaurată de echipa condusă de Romeo Andronic. De menționat că, beneficiind de concursul principesei Margareta a României, Ministerul Culturii a finanțat lucrările de consolidare și refacere a picturii  interioare.

Din patrimoniul bisericii fac parte câteva icoane din prima jumătate a secolului al XVII-lea și un prețios candelabru confecționat din bronz emailat la Paris în anul 1831.

Pentru iubitorii lăcașurilor spiritualității românești, biserica Kretzulescu poate constitui un punct de plecare pentru a trece pe la biserica Stavropoleos și mai apoi pe la cea a Domniței Bălașa, pentru a-și regăsi liniștea și tihna în fața altarelor simbolurilor credinței strămoșești.

În Predica de pe munte Iisus Hristos rostește cuvintele pline de tâlc și înțelepciune în strânsă legătură cu lucrul pe care îl dorim cel mai mult, pacea: „Fericiți făcătorii de pace, că aceia fii lui Dumnezeu se vor chema” (Matei 5:9). Apariția Domnului în mijlocul ucenicilor Săi, după Înviere, este prezentată astfel de evanghelistul Luca: „Și când vorbeau ei acestea, El a stat în mijlocul lor și le-a zis: Pace vouă!” (Luca 24:36).

Starea de liniște și viețuire în bună înțelegere, perfect definită de cuvântul pace se regăsește, mai apoi, ca un laitmotiv în epistolele Apostolului Pavel: „Dacă se poate, pe cât stă în puterea voastră, trăiți în bună pace cu toți oamenii” (Romani 12:18), la care Pavel mai adaugă: „Căutați pacea cu toții și sfințenia, fără de care nimeni nu va vedea pe Domnul” (Evrei 2:14).

A „vedea pe Domnul” este darul oferit doar celor care cred într-adevăr în Învierea Domnului și care respectă întru totul porunca de a trăi în pace și bună înțelegere cu toți semenii lor.

Sărbătoarea Paștelui este o sărbătoare a bucuriei și speranței, lumânările aprinse în noaptea Învierii alungă întunericul și frica, lumina lor însoțește optimismul și emoția momentului în care din piepturile a milioane de creștini răsună: Hristos a Înviat!, la care aievea, un ecou dumnezeiesc răspunde: Adevărat a Înviat!

Cele două mărci poștale ale emisiunii, alături de o coliță filatelică, dedicate Paștelui din acest an, prezintă în imaginile lor o istorie biblică ușor de descifrat și mai ales ușor de înțeles: Intrarea în Ierusalim (marca coliței filatelice) în care Iisus este aclamat ca un adevărat Împărat, pentru ca după puține zile să fie judecat și condamnat la moarte prin crucificare, părăsit de semeni și ucenicii Săi, devenind simbolul dumnezeiesc al jertfei pentru mântuirea oamenilor.

Momentul culminant și final al scenei dramatice trăite pe Drumul Crucii până la vârful Golgotei, îl reprezintă minunea Învierii când Iisus Se ridică din mormânt în prezența ostașilor gărzii romane care, înspăimântați, „s-au făcut ca morți” (Matei 28:4). Aceștia au fost ulterior plătiți, conform textului biblic, la inițiativa arhiereilor iudeilor: „Și adunându-se ei împreună cu bătrânii și ținând sfat, au dat bani mulți ostașilor zicând: Spuneți că ucenicii Lui, venind noaptea L-au furat pe când noi dormeam” (Matei 28:12, 13).

În vremurile tulburi pe care suntem nevoiți să le înfruntăm, să nu uităm că răsare fără tăgadă speranța revenirii păcii și liniștei, izvorâtă din credința în mântuire și Înviere pecetluite cu salutul creștinilor lumii: „Hristos a Înviat!, Adevărat a Înviat!”

Toate imaginile folosite la realizarea emisiunii de mărci poștale Paști 2022 au fost puse la dispoziție de slujitorii bisericii Kretzulescu, fapt pentru care Romfilatelia transmite cele mai alese mulțumiri.

Romfilatelia mulțumește Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru Înalta Rezoluție, binecuvântare, precum și pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale de către reprezentanții desemnați ai Bisericii Ortodoxe Române.