Abonează-te PLIANT ABONAMENT BINE AȚI VENIT ÎN ROMÂNIA! WELCOME TO ROMANIA! Comandă Detalii emisiune ROMÂNIA, UN TEZAUR EUROPEAN ROMANIA, A EUROPEAN TREASURE Detalii emisiune Comandă ROMÂNI GENIALI BRILLIANT ROMANIANS Detalii emisiune Comandă ROMÂNI CELEBRI FAMOUS ROMANIANS Detalii emisiune Comandă ATENEUL ROMÂN – 125 DE ANI DE LA INAUGURARE ROMANIAN ATHENAEUM – 125 YEARS SINCE THE INAUGURATION Comandă Detalii emisiune Comandă TIMIȘOARA – 800 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARÃ TIMISOARA – 800 YEARS OF DOCUMENTARY TESTIMONY Detalii emisiune Comandă IAŞI, ORAŞ AL MARII UNIRI IASI, CITY OF THE GREAT UNION Detalii emisiune Comandă PĂSĂRI DIN DELTA DUNĂRII BIRDS FROM THE DANUBE DELTA Detalii emisiune Comandă

Senatul României, 150 de ani

SENAT_150_ani_M Cu prilejul împlinirii unui secol şi jumãtate de când instituţia fundamentalã a României moderne, Senatul, s-a afirmat ca un forum autoritar de dezbatere parlamentarã, contribuind vizibil la menţinerea echilibrului între structurile politice, la apãrarea drepturilor şi libertãţilor democratice, la promovarea idealurilor naţionale, Romfilatelia are ocazia sã introducã în circulaţie emisiunea de mãrci poştale dedicatã acestui eveniment, având titlul „Senatul României, 150 de ani”.
Un moment istoric de referinţã pentru reorganizarea democraticã a structurilor politice şi administrative l-a constituit Unirea Principatelor Române din anul 1859. Într-o perioadã relativ scurtã (1855-1866) sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza s-au pus în practicã ample reforme legislative şi instituţionale, adaptãri benefice ale normelor şi structurilor politice similare cu cele din ţãrile democratice europene.
La iniţiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în anul 1864, urmare a unui plebiscit (23-26 mai / 4-7 iunie), românii s-au pronunţat asupra unui document care prevedea instituirea unei noi Camere parlamentare, alãturi de Adunarea Deputaţilor. În cadrul acestui sistem bicameral, primul Senat al României a funcţionat ca un factor de echilibru între puterile statului.
Componenţa sa adãuga la aşa zişii membri de drept (capi ai bisericii şi şefi ai unor autoritãţi publice), membri numiţi de domnitor (reprezentanţi ai judeţelor şi înalţi funcţionari de stat).
Prima sesiune inauguralã a Senatului s-a desfãşurat la 6/18 decembrie 1864, lucrãrile ei încheindu-se practic la 20 martie / 1 aprilie 1865.
La conducerea Senatului s-a aflat mitropolitul primat Nifon, împreunã cu vicepreşedinţii, generalul Ioan Em. Florescu şi Constantin Hurmuzaki, înlocuit în scurt timp cu cel ales de senatori, Nicolae Docan.
Emanuel Bãdescu, prezenţã activã în cadrul Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Române, prezintã în cartea “De toate din vechiul Bucureşti”, istoria primei clãdiri a Senatului României, folositã de Camera Legislativã, începând cu anul înfiinţãrii ei. “La prima şedinţã ce a avut loc în 6 decembrie 1864 în casa de pe Podul Beilicului (în prezent Calea Șerban Vodã), al cãrei parter a fost amenajat în formã de amfiteatru, au participat 73 de persoane, primii senatori din istoria României.”
          Creşterea numãrului de senatori a impus mai târziu amenajarea unui nou spaţiu pentru şedinţele Senatului, începând cu anul 1869, în aripa dinspre Strada Academiei a clãdirii Universitãţii din Bucureşti, ridicatã de arhitectul Alexandru Orãscu.
Constituţia din 1866, având la bazã principiile democratice avansate ale acelei perioade, impune Senatul ca un organism instituţional, a cãrui componenţã avea la bazã votul cenzitar (bazat pe censuri sau restricţii care aveau drept criterii starea materialã,vârsta etc), opţiune care reducea sensibil numãrul celor cu drept de vot. Ca excepţie, existau câţiva membri de drept, aceştia fiind moştenitorul tronului şi fruntaşii bisericii.
În viaţa politicã româneascã Senatul a jucat un rol deosebit, fiind puternic implicat în decizii istorice, cum au fost Proclamarea Independenţei de Stat (1877) şi consfinţirea Marii Uniri din 1918.
Prevederile Constituţiei din anul 1923 instituie votul universal pentru alegerea membrilor Senatului şi Adunãrii Deputaţilor, marcând o etapã nouã în evoluţia parlamentarismului românesc. Senatul interbelic includea în componenţa sa senatori de drept – reprezentanţi ai cultelor, persoane care au îndeplinit importante funcţii publice – la care se adãugau senatori aleşi pe o duratã de patru ani. Unii senatori erau aleşi prin vot universal şi direct, în circumscripţii electorale, iar alţii erau aleşi de consiliile locale, de camerele profesionale (camerele de comerţ, industrie, muncã şi agriculturã) şi de cadrele didactice ale universitãţilor din Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Cernãuţi.
Activitatea parlamentarã a perioadei a avut ca obiect atât unificarea legislaţiei pe întreg teritoriul naţional (dupã înfãptuirea Marii Uniri), cât şi modernizarea acestora corespunzãtor cerinţelor vremii.
Domnia Regelui Carol al II-lea a adus grave atingeri autoritãţii Senatului, întreaga activitate parlamentarã prezentând un aspect pur şi simplu de organ legislativ decorativ, aservit puterii executive.
Diminuarea rolului parlamentarismului promotor al democraţiei s-a resimţit brutal dupã anul 1940, când activitatea Senatului şi a Adunãrii Deputaţilor a fost suspendatã.
Dupã 23 august 1944, regimul comunist desfiinţeazã Senatul, care va fi înlocuit mai târziu (1948) cu Marea Adunare Naţionalã, aservitã în totalitate puterii comuniste.
Dupã decembrie 1989, Senatul a fost reînfiinţat ca instituţie reprezentativã şi legislativã, de primã importanţã.
S-a revenit la tradiţiile democratice parlamentare, cu un Parlament bicameral, cu adevãrat reprezentativ.
La 20 mai 1990 au fost alese în mod liber şi democratic Senatul şi Camera Deputaţilor, care au avut misiunea de a elabora o nouã Constituţie (aprobatã la 8 decembrie 1991, prin referendum naţional).
În octombrie 2003, Constituţia a fost revizuitã pentru a pune de acord prevederile sale cu noile realitãţi social-politice şi cu cerinţele procesului de integrare europeanã. S-a instituit un nou mecanism de funcţionare a sistemului bicameral, prin care s-a urmãrit eliminarea etapelor de mediere, separând clar competenţele legislative ale Senatului şi ale Camerei Deputaţilor.
Unele opinii vizând introducerea unui sistem unicameral a generat în anul 2009 un referendum, care nu a avut la bazã o argumentaţie solidã şi prin care s-a cerut desfiinţarea unei Camere.
Pânã în prezent însã, respectând şi condiţia impusã de statutul de membru al Uniunii Europene, România şi-a pãstrat instituţia Parlamentului bicameral.
Senatul actual, dezvoltând tradiţiile sistemului democratic românesc, participã activ la consolidarea poziţionãrii României în rândul statelor cu democraţie avansatã.
Timbrul emisiunii, cu valorea nominalã de 1,00 lei reproduce emblema Senatului României şi respectiv, clãdirea Palatului Parlamentului, în care se aflã sediul actual al Senatului.
Pe timbrul din coliţa dantelatã, cu valoarea nominalã de 14,50 lei, emblema Senatului României este încadratã într-un dublu perfor, iar fundalul coliţei ilustreazã un fragment din Monitorul Oficial în care a fost reprodusã cuvântarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza la deschiderea primei sesiuni a Senatului României, imaginea primului sigiliu al Senatului, cãrora li se alãturã vederea de ansamblu a Palatului Parlamentului. Stelele figurate pe fundalul manşetei coliţei fac trimitere cãtre Uniunea Europeanã, organism din care România face parte din ianuarie 2007.
Una din minicolile emisiunii, prezintã în viniete (tabsuri), alãturi de mãrcile poştale, imaginea reconstituitã a primului sediu al Senatului României şi aversul plus reversul monedei aniversare de 100 lei, realizate de Banca Naţionalã a României. Confecţionatã din aur, moneda a fost pusã în circulaţie într-un tiraj de 150 de exemplare.

Romfilatelia aduce mulţumiri Senatului României pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mãrci poştale.
          Totodatã, mulţumim Direcţiei Emisiune, Tezaur şi Casierie din cadrul Bãncii Naţionale a României pentru punerea la dispoziţie a imaginilor monedei aniversare, adãugând astfel un plus de valoare mãrcilor poştale care vor ajunge în colecţiile celor pasionaţi de filatelie.

 

Data Aparitie:2014-06-17

SENAT_150_ani_box

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

1 × 3 =