Abonează-te PLIANT ABONAMENT BINE AȚI VENIT ÎN ROMÂNIA! WELCOME TO ROMANIA! Comandă Detalii emisiune ROMÂNIA, UN TEZAUR EUROPEAN ROMANIA, A EUROPEAN TREASURE Detalii emisiune Comandă ROMÂNI GENIALI BRILLIANT ROMANIANS Detalii emisiune Comandă ROMÂNI CELEBRI FAMOUS ROMANIANS Detalii emisiune Comandă ATENEUL ROMÂN – 125 DE ANI DE LA INAUGURARE ROMANIAN ATHENAEUM – 125 YEARS SINCE THE INAUGURATION Comandă Detalii emisiune Comandă TIMIȘOARA – 800 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARÃ TIMISOARA – 800 YEARS OF DOCUMENTARY TESTIMONY Detalii emisiune Comandă IAŞI, ORAŞ AL MARII UNIRI IASI, CITY OF THE GREAT UNION Detalii emisiune Comandă PĂSĂRI DIN DELTA DUNĂRII BIRDS FROM THE DANUBE DELTA Detalii emisiune Comandă

ROMÂNIA – PREMIERE MONDIALE (II)

Prem_2_M Pentru a promova adevãrate valori naţionale de nivel mondial, Romfilatelia introduce în circulaţie o nouã emisiune de mãrci poştale din seria România – Premiere mondiale (II).

Fie cã este vorba de ciberneticã, de virusologie, aviaţie sau modernizarea muzeelor, toate aceste prioritãţi mondiale realizate de români şi ilustrate pe mãrcile poştale ale emisiunii, au fãcut ca respectivele domenii sã progreseze.

 

Pãrintele ciberneticii generale – Ștefan Odobleja (1902-1978), dupã ce a absolvit studiile liceale la Turnu Severin, a obţinut o bursã pentru Facultatea de Medicinã din Bucureşti. Încã din anii studenţiei a fost preocupat de activitatea ştiinţificã, dedicându-se cercetãrilor în domeniul neurologiei.

Originalitatea şi clarviziunea lui Odobleja au depãşit cu mult tiparele şi modelele cunoaşterii ştiinţifice tradiţionale.

Numele lui se înscrie cu litere de aur în istoria celei mai noi şi revoluţionare ştiinţe a secolului XX- Cibernetica.

Cibernetica este teoria controlului prin retroacţiune. Termenul s-a rãspândit mai ales în legãturã cu sistemele digitale, dar domeniul este mult mai larg: cibernetica se ocupã de modul în care un sistem (digital, mecanic, biologic) prelucreazã informaţiile şi reacţioneazã la acestea; tot cibernetica se intereseazã de modul în care sistemele se modificã sau permit modificãri pentru a-şi optimiza acţiunile.

Monumentala sa lucrare, Psihologia consonantistã (1938-1939), este prima variantã a unei concepţii cibernetice generalizate, devansând cu un deceniu conţinutul cãrţii lui Norbert Wiener, Cibernetica.

 

Vaccinul antiholeric a fost inventat de Ioan Cantacuzino (1863-1934), academician, medic, microbiolog, profesor universitar, fondator al Școlii româneşti de imunologie şi patologie experimentalã.

Prin activitatea sa de cercetare privind vibrionul holeric şi vaccinarea antiholericã, el a pus la punct o metodã de vaccinare antiholericã, numitã „Metoda Cantacuzino“.

În campania din 1913 (Al doilea Rãzboi Balcanic), Cantacuzino a condus prima vaccinare antiholericã masivã din lume în focarele infecţioase, cunoscutã astãzi în ştiinţã ca „Marea experienţã româneascã“, fapt care a salvat mii de vieţi şi a iniţiat mãsurile de combatere a epidemiei de holerã.

 

Scaunul ejectabil a fost inventat de Anastase Dragomir (1896-1966) şi brevetat la Paris în anul 1930.

Inventatorul şi-a experimentat aceastã invenţie pe aeroportul Paris-Orly în luna august 1929, ea fiind recunoscutã, în presa francezã, ca fiind prioritarã pentru aviaţie.

În luna octombrie a aceluiaşi an, 1929, A. Dragomir îşi experimenteazã „cabina catapultatã“ şi pe aeroportul Bucureşti – Bãneasa. Ea va fi brevetatã în România abia în anul 1950.

 

Dioramele biologice au fost create pentru prima datã în lume, la Bucureşti, la Muzeul de Istorie Naturalã, de cãtre Grigore Antipa (1867-1944), directorul muzeului între anii 1893 şi 1944.

Apãrute ca o noutate absolutã în 1907, dioramele biologice au fãcut parte din inovaţiile muzeologice ale lui Antipa privind organizarea, modul de expunere, aranjamentul şi explicarea colecţiilor dintr-un muzeu de istorie naturalã; toate acestea au stârnit interesul specialiştilor din Europa şi Statele Unite, unde muzee mai vechi decât cel bucureştean au adoptat repede invenţia.

Primele diorame prezentau aspecte ale vieţii de pe culmile Carpaţilor, din pãdurile de deal, din Bãrãgan, dar şi din zona inundabilã a Deltei Dunãrii. Totodatã, alãturi de dioramele ce prezentau zone din România, în muzeu erau şi cele ce prezentau fauna din regiunile de preerie, tundrã, savanã sau din Deşertul Sahara – astãzi pãstrate ca diorame cu importanţã istoricã.

 

          Aducem mulţumiri I.M.C.D.I. Cantacuzino, Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mãrci, Muzeului de Istorie Naturalã „Grigore Antipa“ şi domnului Ștefan Odobleja jr., pentru consultanţa documentarã acordatã la realizarea acestei emisiuni de mãrci poştale.

 

Data Aparitie:2011-12-15

Prem_2_box

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

two × one =