Abonează-te PLIANT ABONAMENT BINE AȚI VENIT ÎN ROMÂNIA! WELCOME TO ROMANIA! Comandă Detalii emisiune ROMÂNIA, UN TEZAUR EUROPEAN ROMANIA, A EUROPEAN TREASURE Detalii emisiune Comandă Regalitatea in Romania Uniformele reg I Uniformele reg II Uniformele reg III Motoare Vanatoarea Pasiunile Regilor Palat Elisabeta Ia ATENEUL ROMÂN – 125 DE ANI DE LA INAUGURARE ROMANIAN ATHENAEUM – 125 YEARS SINCE THE INAUGURATION Comandă Detalii emisiune Comandă ROMÂNI GENIALI BRILLIANT ROMANIANS Detalii emisiune Comandă IAŞI, ORAŞ AL MARII UNIRI IASI, CITY OF THE GREAT UNION Detalii emisiune Comandă ROMÂNI CELEBRI FAMOUS ROMANIANS Detalii emisiune Comandă TIMIȘOARA – 800 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARÃ TIMISOARA – 800 YEARS OF DOCUMENTARY TESTIMONY Detalii emisiune Comandă Constantin Brâncuși Romfilatelia 18 ani PĂSĂRI DIN DELTA DUNĂRII BIRDS FROM THE DANUBE DELTA Detalii emisiune Comandă Iolanda Balas Nadia Comaneci Bellu si Bitang Gabriela Szabo Gheorghe Hagi Elisabeta Lipa Ivan Patzachin Ion Tiriac Ilie Nastase

RAȚE ȘI GÂȘTE SĂLBATICE

Stârnind dintotdeauna fascinaţia oamenilor, atât prin colorit, cât şi prin simbolistica întoarcerii în perioada caldă, speciile extrem de variate de raţe şi gâşte sălbatice, adaptate la habitate diverse, sunt în continuare de interes major pentru vânători, ornitologi şi observatorii de păsări.

Romfilatelia a inclus în Planul editorial curent, emisiunea de mărci poștale cu o tematică apreciată de colecționari și de public, în general, intitulată generic:  „Rațe și gâște sălbatice”. Emisiunea, alcătuită din patru mărci poștale, o coliță dantelată, un plic „prima zi”și un set de cărți poștale maxime pentru pasionații de maximafilie, va intra în circulație joi, 21 iulie a.c.

În cadrul timbrelor emisiunii sunt redate următoarele specii: raţa roşie, gâsca canadiană, eiderul, raţa de pădure. Pe coliţă este ilustrată gâsca lui Magellan, iar pe plicul „prima zi”, se regăseşte imaginea unei gâşte de vară.

Raţa roşie (Aythya nyroca), reprezentată pe timbrul cu valoarea nominală de 2,00 Lei, este o specie migratoare, ce iernează, de obicei, în sudul Europei şi sud-estul Asiei. Arealul este vast şi discontinuu, dar în Europa specia se află într-un declin accentuat, fiind încadrată cu un statut de conservare nefavorabil. Cel mai mare efectiv cuibăritor al populaţiei europene este în România. Raţa roşie prezintă dimorfism sexual puţin accentuat, ambele sexe având un colorit general castaniu, cu mici diferenţe, mai deschis pe flancuri şi pe spate. Atrage atenţia, prin ochii masculului de culoare deschisă, care sunt într-un contrast evident cu penajul.

Gâsca canadiană (Branta canadensis), ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 4,00 Lei, este o specie nativă în America de Nord și iernează în sudul Americii de Nord, inclusiv Mexic. Preferă habitatele deschise, cu multă vegetație ierboasă scundă. Se poate adapta la altitudini diverse şi poate fi adesea observată hrănindu-se pe terenuri cultivate, în Europa devenind specie străină, invazivă. Este o specie de gâscă de dimensiuni mari, cu gâtul lung, ciocul masiv și picioare mari. Sexele sunt similare, fără diferențieri sezoniere, gâtul şi capul sunt negre, pieptul este mai deschis la culoare, iar partea inferioară a burții este albă. Se evidenţiază prin o pată albă pe bărbie.

Eiderul (Somateria mollissima), redat pe timbrul cu valoarea nominală de 10 Lei, este o rață marină, din familia anatidelor, care trăiește în țările nordice, rareori ajungând, în sezonul de iarnă, și în România. Este o raţă de dimensiuni mari, poate ajunge până la aproape de trei kg, motiv pentru care poate fi confundată cu o gâscă. Are un zbor destul de rapid, putând atinge viteze de până la 113 km/h. Eiderul este distinctiv pentru forma sa robustă și ciocul mare în formă de pană. Masculul este inconfundabil, cu penajul alb-negru și ceafa verde, iar femela este de culoare brună.

Raţa de pădure (Aix sponsa), reprezentată pe timbrul cu valoarea nominală de 16 Lei, este o raţă de dimensuni mici, răspândită în America de Nord şi Mexic, iar în Europa este specie străină, invazivă. Îşi construieşte cuibul în scorburi de copaci, preferă mlaștinile împădurite, lacurile puțin adânci, zone acoperite de copaci doborâți, arbuști, plante palustre, unde se poate ascunde și hrăni. Prezintă un dimorfism sexual evident, masculii având capul verzui, albastru-purpuriu. De la  baza ciocului pornesc două linii albe pe deasupra ochiului până spre spatele capului. Are ochii roșii, gâtul și pieptul ruginii, laturile corpului cenușii și spatele și coada negre. Femelele au penaj cafeniu-cenușiu cu inele albe în jurul ochilor.

Gâsca lui Magellan (Chloephaga picta), redată pe coliţa dantelată, având timbrul cu valoarea nominală de 32 Lei, face parte din genul Chloephaga, care cuprinde un grup mic de cinci specii de gâşte sud americane,cu cioc mic şi un penaj frumos colorat. Sunt păsări robuste care se hrănesc cu iarbă. Gâsca lui Magellan este răspândită în sudul Americii de Sud şi Ţara de Foc, aproape de strâmtoarea Magellan unde trăiește de-a lungul coastelor și în întinderi ierboase. Se caracterizează printr-o diferență clară de culoare în penajul celor două sexe: capul, gâtul și regiunea pectorală, sunt roșii-maronii la femele şi albe la masculi. Femela seamănă foarte mult cu gâsca cu cap roșu, cu care este adesea confundată. Frecventează în principal câmpiile ierboase, tufișurile câmpiilor semi-aride, pajiștile și terenurile agricole. Gâsca lui Magellan îşi păstrează efectivele neschimbate şi nu se bucură de un statut special de ocrotire pe Lista Roşie Internaţională. În decembrie şi ianuarie multe gâşte năpârlesc de toate penele şi pentru o perioadă de timp nu mai pot zbura.

Gâsca de vară (Anser anser), ilustrată pe plicul „prima zi”, este cunoscută şi sub numele de gâscă mare sau gâscă cenuşie. Din această specie provine şi gâsca domestică. Este o specie migratoare care soseşte în ţară în luna februarie şi pleacă în luna noiembrie către nordul Africii. Toamna târziu se adună în grupuri, zburând în formaţie de „V” sau de unghi, stolurile fiind conduse prin rotaţie de păsările cu mai multă experienţă. Perechile care cuibăresc în ţară, preferă Delta Dunării şi câteva lacuri din sudul ţării. Penajul este de culoare cenuşiu-maro cu alb în zona pântecelor şi sub coadă. Gâsca de vară este cea mai mare specie din ţară, cu o greutate de până la patru kg.

Romfilatelia mulţumeşte reprezentanţilor Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

Acasa
Colecții
Evenimente
Magazin
Search