Abonează-te PLIANT ABONAMENT BINE AȚI VENIT ÎN ROMÂNIA! WELCOME TO ROMANIA! Comandă Detalii emisiune ROMÂNIA, UN TEZAUR EUROPEAN ROMANIA, A EUROPEAN TREASURE Detalii emisiune Comandă ROMÂNI GENIALI BRILLIANT ROMANIANS Detalii emisiune Comandă ROMÂNI CELEBRI FAMOUS ROMANIANS Detalii emisiune Comandă ATENEUL ROMÂN – 125 DE ANI DE LA INAUGURARE ROMANIAN ATHENAEUM – 125 YEARS SINCE THE INAUGURATION Comandă Detalii emisiune Comandă TIMIȘOARA – 800 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARÃ TIMISOARA – 800 YEARS OF DOCUMENTARY TESTIMONY Detalii emisiune Comandă IAŞI, ORAŞ AL MARII UNIRI IASI, CITY OF THE GREAT UNION Detalii emisiune Comandă PĂSĂRI DIN DELTA DUNĂRII BIRDS FROM THE DANUBE DELTA Detalii emisiune Comandă

RAȚE SÃLBATICE

Rate_salb_M Venind în întâmpinarea colecţionarilor, Romfilatelia continuã seria unuia dintre cele mai apreciate proiecte filatelice dedicat temei Fauna prin introducerea în circulaţie a emisiuniide mãrci poştale Raţe sãlbatice.

Raţa mare (Anas platyrhynchos), ilustratã pe timbrul cu valoarea nominalã de 1,20 lei, este o specie sedentarã care cuibãreşte şi ierneazã în numãr mare pe teritoriul României.

Cuibul şi-l plaseazã în vegetaţia de pe malurile râurilor, bãlţilor, lacurilor şi în sãlciile scorburoase, aflate mai ales în Delta Dunãrii. Este strãmoşul raţei domestice.

Rãţoiul are capul verde şi un guler fin, de culoare albã. Pieptul este castaniu-roşcat, iar partea coloratã a dosului aripei este albastrã-violacee, mãrginitã de douã dungi albe. Raţa (femela) are penajul de culoare brun-pestriţã.

În timpul verii, dupã nãpârlire, rãţoiul capãtã un penaj asemãnãtor cu cel al raţei, având doar pieptul ceva mai întunecat.

Deşi numãrul raţelor din aceastã specie este de ordinul a sute de mii, nu se cunoaşte exact numãrul perechilor care cuibãresc în România. S-a observat cã atunci când apele dulci îngheaţã, raţele mari din Delta Dunãrii se retrag în numãr mare, în apele din vecinãtatea ţãrmului maritim.

Raţa moţatã (Aythya fuligula) este ilustratã pe timbrul cu valoarea nominalã de 1,40 lei.

Vara, în România, raţele moţate sunt mai puţine decât în timpul iernii. Cele mai mari stoluri au fost observate în zona litoralã.

Raţa moţatã are o talie relativ micã. Penajul rãţoiului este negru-lucios pe cap, pe guşã şi pe spate, pânã la vârful cozii. La ceafã este vizibil un moţ alcãtuit din câteva pene mai lungi, trãsãturã dupã care i s-a şi dat numele popular. Ochii sunt de culoare galbenã, iar abdomenul şi laturile corpului sunt de culoare albã.

Cele mai multe raţe moţate pot fi observate în timpul iernii când se retrag în apele din vecinãtatea coastei maritime.

Timbrul cu valoarea nominalã de 8,10 lei reproduce Raţa lingurar (Anas clypeata), întâlnitã în România în numãr mare în timpul iernii.

În ţara noastrã aceastã specie rãmâne rareori peste varã sã cuibãreascã.

Caracteristic este ciocul foarte puternic dezvoltat şi turtit la vârf, formã dupã care i s-a şi dat numele popular.

Rãţoiul are coloritul diferit de al femelei. Capul este de culoare verde, pieptul alb, abdomenul alb şi laturile corpului sunt de culoare ruginie. Pe partea dorsalã a aripei existã o zonã de culoare albastru-deschis. Mijlocul spatelui este negru, mãrginit cu alb. Culorile roşcat şi alb de pe flancuri sunt uşor de observat de la distanţa de 40–50 m. Când este observatã în zbor, culoarea albãstruie a aripii este vizibilã şi la raţã, care în ansamblu are penajul pestriţ. Preferã apele puţin adânci, în care îşi gãseşte hrana.

În numãr mic perechile care rãmân la noi peste varã, cuibãresc în vegetaţia din locurile sãrãturoase.

Primãvara şi toamna, dar şi în timpul iernii, se adunã în zonele lagunare mai multe mii de raţe lingurar.

Raţa micã (Anas crecca), ilustratã pe timbrul cu valoarea nominalã de 14,50 lei, se gãseşte în numãr mai mare iarna decât vara la noi în ţarã. Are talia cea mai micã dintre toate raţele cunoscute în România.

Rãţoiul se recunoaşte dupã capul de culoare închisã, brun-roşcat, cu o dungã latã, de culoare verde de la ochi pânã la ceafã. Când aripa este închisã sau strânsã, deasupra ei se observã o dungã albã, orizontalã. Pe laturile cozii existã câte o patã de culoare galbenã. În ansamblu, penajul apare pestriţ, cu oglinda verde.

Raţa micã zboarã în stoluri mari şi compacte, deplasarea fãcându-se cu vitezã mare, cu bãtãi foarte dese din aripi.

Dacã în timpul verii se observã puţine raţe mici pe teritoriul României, începând cu a doua jumãtate a lunii august acestea se întâlnesc tot mai des, pentru ca în noiembrie sã ajungã la mai multe zeci de mii, mai ales pe lacurile cu suprafeţe mari, în Delta Dunãrii şi la gurile de vãrsareale fluviului în mare.

Pe plicul „prima zi” este ilustratã raţa mandarin (Aix galericulata).

Este originarã din China şi din insulele japoneze şi a fost introdusã în Europa, în sec. XVIII, ca pasãre ornamentalã, pe lacurile din parcuri. În timp s-a adaptat sã trãiascã şi în afara parcurilor, astãzi cuibãrind în libertate, fiind estimate peste 1000 exemplare în Anglia.

Raţa are un colorit mai puţin spectaculos cu predominarea culorii brun-cenuşiu-închis, doar guşa fiind de culoare albã şi existând o dungã albã peste ochi.

Rãţoiul atrage atenţia prin diversitatea culorilor penajului. Penele sunt late, de culoare portocalie pe partea dorsalã a aripilor. Totodatã are penajele laterale ale capului, ca nişte favoriţi de culoare ruginie, iar moţul este multicolor. Nu este cunoscutã pânã în prezent existenţa ei pe teritoriul României.

Aducem mulţumiri conducerii Muzeului Naţional de Istorie Naturalã „Grigore Antipa” pentru sprijinul şi consultanţa documentarã acordatã la realizarea acestei emisiuni de mãrci poştale.

Venind în întâmpinarea colecţionarilor, Romfilatelia continuã seria unuia dintre cele mai apreciate proiecte filatelice dedicat temei Fauna prin introducerea în circulaţie a emisiuniide mãrci poştale Raţe sãlbatice.

Raţa mare (Anas platyrhynchos), ilustratã pe timbrul cu valoarea nominalã de 1,20 lei, este o specie sedentarã care cuibãreşte şi ierneazã în numãr mare pe teritoriul României.

Cuibul şi-l plaseazã în vegetaţia de pe malurile râurilor, bãlţilor, lacurilor şi în sãlciile scorburoase, aflate mai ales în Delta Dunãrii. Este strãmoşul raţei domestice.

Rãţoiul are capul verde şi un guler fin, de culoare albã. Pieptul este castaniu-roşcat, iar partea coloratã a dosului aripei este albastrã-violacee, mãrginitã de douã dungi albe. Raţa (femela) are penajul de culoare brun-pestriţã.

În timpul verii, dupã nãpârlire, rãţoiul capãtã un penaj asemãnãtor cu cel al raţei, având doar pieptul ceva mai întunecat.

Deşi numãrul raţelor din aceastã specie este de ordinul a sute de mii, nu se cunoaşte exact numãrul perechilor care cuibãresc în România. S-a observat cã atunci când apele dulci îngheaţã, raţele mari din Delta Dunãrii se retrag în numãr mare, în apele din vecinãtatea ţãrmului maritim.

Raţa moţatã (Aythya fuligula) este ilustratã pe timbrul cu valoarea nominalã de 1,40 lei.

Vara, în România, raţele moţate sunt mai puţine decât în timpul iernii. Cele mai mari stoluri au fost observate în zona litoralã.

Raţa moţatã are o talie relativ micã. Penajul rãţoiului este negru-lucios pe cap, pe guşã şi pe spate, pânã la vârful cozii. La ceafã este vizibil un moţ alcãtuit din câteva pene mai lungi, trãsãturã dupã care i s-a şi dat numele popular. Ochii sunt de culoare galbenã, iar abdomenul şi laturile corpului sunt de culoare albã.

Cele mai multe raţe moţate pot fi observate în timpul iernii când se retrag în apele din vecinãtatea coastei maritime.

Timbrul cu valoarea nominalã de 8,10 lei reproduce Raţa lingurar (Anas clypeata), întâlnitã în România în numãr mare în timpul iernii.

În ţara noastrã aceastã specie rãmâne rareori peste varã sã cuibãreascã.

Caracteristic este ciocul foarte puternic dezvoltat şi turtit la vârf, formã dupã care i s-a şi dat numele popular.

Rãţoiul are coloritul diferit de al femelei. Capul este de culoare verde, pieptul alb, abdomenul alb şi laturile corpului sunt de culoare ruginie. Pe partea dorsalã a aripei existã o zonã de culoare albastru-deschis. Mijlocul spatelui este negru, mãrginit cu alb. Culorile roşcat şi alb de pe flancuri sunt uşor de observat de la distanţa de 40–50 m. Când este observatã în zbor, culoarea albãstruie a aripii este vizibilã şi la raţã, care în ansamblu are penajul pestriţ. Preferã apele puţin adânci, în care îşi gãseşte hrana.

În numãr mic perechile care rãmân la noi peste varã, cuibãresc în vegetaţia din locurile sãrãturoase.

Primãvara şi toamna, dar şi în timpul iernii, se adunã în zonele lagunare mai multe mii de raţe lingurar.

Raţa micã (Anas crecca), ilustratã pe timbrul cu valoarea nominalã de 14,50 lei, se gãseşte în numãr mai mare iarna decât vara la noi în ţarã. Are talia cea mai micã dintre toate raţele cunoscute în România.

Rãţoiul se recunoaşte dupã capul de culoare închisã, brun-roşcat, cu o dungã latã, de culoare verde de la ochi pânã la ceafã. Când aripa este închisã sau strânsã, deasupra ei se observã o dungã albã, orizontalã. Pe laturile cozii existã câte o patã de culoare galbenã. În ansamblu, penajul apare pestriţ, cu oglinda verde.

Raţa micã zboarã în stoluri mari şi compacte, deplasarea fãcându-se cu vitezã mare, cu bãtãi foarte dese din aripi.

Dacã în timpul verii se observã puţine raţe mici pe teritoriul României, începând cu a doua jumãtate a lunii august acestea se întâlnesc tot mai des, pentru ca în noiembrie sã ajungã la mai multe zeci de mii, mai ales pe lacurile cu suprafeţe mari, în Delta Dunãrii şi la gurile de vãrsareale fluviului în mare.

Pe plicul „prima zi” este ilustratã raţa mandarin (Aix galericulata).

Este originarã din China şi din insulele japoneze şi a fost introdusã în Europa, în sec. XVIII, ca pasãre ornamentalã, pe lacurile din parcuri. În timp s-a adaptat sã trãiascã şi în afara parcurilor, astãzi cuibãrind în libertate, fiind estimate peste 1000 exemplare în Anglia.

Raţa are un colorit mai puţin spectaculos cu predominarea culorii brun-cenuşiu-închis, doar guşa fiind de culoare albã şi existând o dungã albã peste ochi.

Rãţoiul atrage atenţia prin diversitatea culorilor penajului. Penele sunt late, de culoare portocalie pe partea dorsalã a aripilor. Totodatã are penajele laterale ale capului, ca nişte favoriţi de culoare ruginie, iar moţul este multicolor. Nu este cunoscutã pânã în prezent existenţa ei pe teritoriul României.

Aducem mulţumiri conducerii Muzeului Naţional de Istorie Naturalã „Grigore Antipa” pentru sprijinul şi consultanţa documentarã acordatã la realizarea acestei emisiuni de mãrci poştale.

Data Aparitie:2014-03-24

Rate_salb_box

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

1 × 4 =