Abonează-te PLIANT ABONAMENT BINE AȚI VENIT ÎN ROMÂNIA! WELCOME TO ROMANIA! Comandă Detalii emisiune ROMÂNIA, UN TEZAUR EUROPEAN ROMANIA, A EUROPEAN TREASURE Detalii emisiune Comandă ROMÂNI GENIALI BRILLIANT ROMANIANS Detalii emisiune Comandă ROMÂNI CELEBRI FAMOUS ROMANIANS Detalii emisiune Comandă ATENEUL ROMÂN – 125 DE ANI DE LA INAUGURARE ROMANIAN ATHENAEUM – 125 YEARS SINCE THE INAUGURATION Comandă Detalii emisiune Comandă TIMIȘOARA – 800 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARÃ TIMISOARA – 800 YEARS OF DOCUMENTARY TESTIMONY Detalii emisiune Comandă IAŞI, ORAŞ AL MARII UNIRI IASI, CITY OF THE GREAT UNION Detalii emisiune Comandă PĂSĂRI DIN DELTA DUNĂRII BIRDS FROM THE DANUBE DELTA Detalii emisiune Comandă

MARIA TÃNASE – 100 de ani de la naştere

Maria_Tanase_100ani_M

Cea care avea sã fie supranumitã „mãiastra cântecului popular românesc” sau „privighetoarea din Livada cu duzi”, Maria Tãnase a debutat pe scenã la vârsta de 21 de ani, în 1934, sub pseudonimele Elise Lamé şi Mary Atanasiu alãturi de trupa de revistã muzicalã Cãrãbuş Expres.

Înzestratã cu un talent artistic excepţional, Maria Tãnase şi-a perfecţionat mãiestria printr-o colaborare directã cu renumiţi folclorişti, compozitori, dirijori şi virtuozi instrumentişti din România.

Întâlnirea renumitei cântãreţe cu folcloristul Harry Brauner (aprilie 1935) i-a deschis o preţioasã colaborare cu marele etnomuzicolog Constantin Brãiloiu care a recomandat-o casei de discuri austriece Columbia – His Master’s Voice.

În anul 1937, Maria Tãnase a repurtat un binemeritat succes internaţional, ca reprezentantã a cântecului românesc, la Expoziţia Mondialã de la Paris.

Debutul radiofonic la emisiunea de radio Ora Satului (20 februarie 1938), în compania tarafului Ion Matache, a marcat începutul unei strãlucite cariere artistice atât în ţarã, cât şi în strãinãtate.

Formaţii cunoscute publicului larg, cum au fost cele conduse de violoniştii celebri Petricã Moţoi, Victor Predescu, Grigoraş Dinicu, Vasile Julea, Nicu Stãnescu, Ionel Budişteanu, Ionel Banu sau de naistul Fãnicã Luca, au avut colaborãri încununate de succes cu deja mult-apreciata Maria Tãnase.

La 24 septembrie 1938, scena Teatrului de Revistã Alhambra a prezentat publicului debutul Mariei Tãnase în calitate de artistã – cu calitãţi actoriceşti şi muzicale de vedetã – în spectacolul Constelaţia Alhambrei.

În paralel cu spectacolele de teatru, Maria a cântat la restaurantele Neptun, Luxandra, Parcul ARO, Luther, Continental, „Prisma-naltã” din Piaţa Obor, Hanul Ancuţei, fiind invitatã des sã contribuie definitoriu, ca solistã, în concerte cu public numeros, desfãşurate la Ateneul Roman, Sala Dalles, alte sãli din capitalã şi din marile oraşe ale ţãrii, afirmându-şi necontenit marea dragoste pentru publicul român.

Primãvara anului 1939 marcheazã un eveniment principal din viaţa cântãreţei: Expoziţia Universalã de la New York. Înainte de plecarea peste Ocean, restaurantul Luxandra Parc a oferit publicului bucureştean o cinã de rãmas bun, cu participarea orchestrei lui Victor Predescu. Meniul, amuzant, pregãtit pentru oaspeţi, înscria în lista sa urmãtoarele: Țuicã de Vãleni adusã cu Trenule maşinã micã, Nisetru rece preparat dupã reţeta Habar n-ai tu, Pui stropit cu mujdei de Maria neichii, Mãrie, Muşchi de vacã împãnat de Mãrioara de la Gorj, Cafea cu rom Hop lele, hop!. Printre admiratorii prezenţi la aceastã searã de rãmas bun se regãseau Liviu Rebreanu, Ion Minulescu, Cezar Petrescu, Geo Bogza, Ion Vasilescu, Ion Pillat şi mulţi alţii.

Ajunsã la Pavilionul României de la New York, Maria Tãnase a cântat cu orchestra lui Grigoraş Dinicu în faţa oficialitãţilor americane, alãturi de care mai erau prezenţi George Enescu, prof. Dimitrie Gusti, Jascha Heifetz şi Constantin Brâncuşi.

Revenitã în ţarã, Maria Tãnase şi-a reluat activitatea artisticã la Teatrul de Revistã Alhambra, unde a abordat şi muzicã de jazz, prezentând în decembrie 1939, la Radio Bucureşti, Cântece populare în ritm de jazz.

În numeroase emisiuni de la Radio Bucureşti, multe dintre ele difuzate în direct, „pe viu”, Maria Tãnase şi-a manifestat pasiunea pentru interpretarea cântecelor de lume din Bucureştiul vechi, din vremea culegãtorului cântãreţ Anton Pann, a primului nostru cronicar muzical Nicolae Filimon, din atmosfera popularã urbanã în care au trãit şi creat clasicii literaturii române: Ion Creangã, Ion Luca Caragiale, Mihai Eminescu, Ioan Slavici s.a.m.d. Tot Maria Tãnase a interpretat compoziţii vibrante, inspirate de melosul folcloric românesc şi destinate Bucureştiului numit în perioada interbelicã „Micul Paris”.

Prima ieşire într-un turneu artistic european şi oriental a avut loc în Turcia (martie 1941), unde a fost prezentã în Melody Revue şi Cocktail Revue pe scena Teatrului de varã Taxim Gazinozu din Istanbul şi Ankara. Dupã douã luni de spectacole, primarul Istanbulului a declarat-o pe Maria Tãnase „cetãţean de onoare” al oraşului.

Angajatã din anul 1942 la Café Wilson din Bucureşti, alãturi de pianistul Leonida Petrescu şi orchestra lui Victor Predescu, Maria Tãnase atrãgea toate marile personalitãţi strãine care concertau la Ateneul Român. Este cunoscut faptul cã dirijorul Ionel Perlea şi pianistul german Walter Gieseking au urmãrit o searã întreagã programul cunoscutei interprete.

Încântat de „farmecele” Mariei Tãnase, poetul Tudor Arghezi decreta în stilul sãu caracteristic: „Cine calcã silaba româneascã, stihul şi cântarea, ca subtila Tãnase? Diavolul? Nici el!“.

Un alt debut, cel al Mariei Tãnase în operetã, pe scena Teatrului Alhambra din Bucureşti, a avut loc în anul 1944 sub bagheta lui Egizio Massini şi avându-l ca partener pe Ion Dacian. A urmat o altã surprizã: debutul în teatru în piesa Cadavrul viu a lui Lev Tolstoi, dupã care urmeazã un rol în piesa Horia a lui Mihail Davidoglu.

Începând cu anul 1945, dupã mai multe spectacole muzicale şi roluri jucate, a decis sã-şi continue cariera la Teatrul de Estradã, devenit Teatrul de Revistã Constantin Tãnase. Cu toate acestea, nu a renunţat la colaborãrile cu orchestre cunoscute precum „Periniţa”, „Doina Argeşului”, „Taraful Gorjului”, „Doina Moldovei”, „Flacãra Prahovei” şi „Doina Banatului” („Lazãr Cernescu”) din Caransebeş.

A cochetat cu filmul scriind chiar scenarii. Dupã un episod din filmul documentar România au urmat Se aprind fãcliile (1956), Ciulinii Bãrãganului (1957/1958) şi Prin Bucureştii de ieri şi de azi (1958).

Cu orchestra din Târgu-Jiu, Doina Gorjului, unde se transferase ca folcloristã în anul 1962, a susţinut ultimul sãu concert la Hunedoara, la 1 mai 1963.

Pentru meritele sale artistice, Maria Tãnase a fost distinsã cu Premiul de Stat (1955), cu titlul de Artistã Emeritã (1957) şi cu Marele Premiu al Discului decernat de Academia „Charles Cros” din Paris (post-mortem, 1965). Radioul, Televiziunea, Electrecord-ul şi Cinematografia au susţinut cariera artisticã fulminantã a Mariei Tãnase înregistrând cu ea peste 120 de melodii de folclor, prelucrãri de muzicã popularã, romanţe, cuplete de revistã şi creaţii de muzicã uşoarã româneascã, interviuri, emisiuni şi secvenţe filmate. Însã, repertoriul muzical al Mariei Tãnase a fost mult mai mare, însumând aproximativ 400 de cântece din toate regiunile României, la care se adaugã unele melodii cântate în limbile francezã, turcã, cupletele de revistã muzicalã şi creaţiile dedicate marii artiste de cãtre compozitorii de muzicã uşoarã româneascã, printre care Petre Andreescu, Ion Vasilescu, Elly Roman, Henry Mãlineanu, Gherase Dendrino, Aurel Giroveanu şi Temistocle Popa.

Cântãreaţã de excepţie şi o actriţã de o surprinzãtoare naturaleţe, Maria Tãnase a rãmas imposibil de imitat. Despre figura ei fascinantã, diplomatul şi scriitorul Valentin Lipatti scria: „ochii mari de otravã şi un trup de o zvelteţe juvenilã. Întreaga ei fãpturã era asemenea unei salamandre mitologice, coborâte dintr-un basm românesc pe jumãtate pãgân”.

Doborâtã de o boalã necruţãtoare în anul 1963 (22 iunie), interpretã inconfundabilã, cu o uriaşã capacitate de comunicare cu publicul, Maria Tãnase rãmâne, dupã o jumãtate de veac de la dispariţie, o prezenţã vie a unicitãţii în tezaurul folclorului românesc pe care l-a stãpânit cu o autoritate profesionalã exemplarã.

În acest context, Romfilatelia, promotoare a valorilor şi personalitãţilor româneşti, introduce în circulaţie o emisiune de mãrci poştale, dedicatã aniversãrii unui secol de la naşterea Mariei Tãnase, artistã complexã şi reprezentativã a culturii muzicale şi spiritualitãţii româneşti, interpretã de geniu, dupã unii muzicologi, a cântecului autentic românesc.

Intitulatã sugestiv „Maria Tãnase – 100 de ani de la naştere”, emisiunea filatelicã jubiliarã prezintã scene din viaţa şi cariera artisticã extraordinarã a cântãreţei, cãreia îi datorãm în bunã parte renumele cântecului popular românesc peste hotarele ţãrii.

Aducem mulţumirile noastre Societãţii Române de Radiodifuziune, precum şi Bibliotecii Academiei Române din Bucureşti pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de mãrci poştale.

 

Data Aparitie:2013-09-25

Maria_Tanase_100ani_box

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

14 − ten =