Abonează-te PLIANT ABONAMENT BINE AȚI VENIT ÎN ROMÂNIA! WELCOME TO ROMANIA! Comandă Detalii emisiune ROMÂNIA, UN TEZAUR EUROPEAN ROMANIA, A EUROPEAN TREASURE Detalii emisiune Comandă ROMÂNI GENIALI BRILLIANT ROMANIANS Detalii emisiune Comandă ROMÂNI CELEBRI FAMOUS ROMANIANS Detalii emisiune Comandă ATENEUL ROMÂN – 125 DE ANI DE LA INAUGURARE ROMANIAN ATHENAEUM – 125 YEARS SINCE THE INAUGURATION Comandă Detalii emisiune Comandă TIMIȘOARA – 800 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARÃ TIMISOARA – 800 YEARS OF DOCUMENTARY TESTIMONY Detalii emisiune Comandă IAŞI, ORAŞ AL MARII UNIRI IASI, CITY OF THE GREAT UNION Detalii emisiune Comandă PĂSĂRI DIN DELTA DUNĂRII BIRDS FROM THE DANUBE DELTA Detalii emisiune Comandă

MAREA NEAGRÃ, ISTORIE RESCRISÃ

Marea_Neagra_MHotãrârea Curții Internaționale de Justiție (CIJ sau Curtea Mondialã, cum mai este cunoscutã) de la Haga, organul principal judiciar al Organizației Națiunilor Unite, în procesul „Delimitarea Maritimã în Marea Neagrã” (România c. Ucraina) a fost pronunțatã public la data de 3 februarie 2009.

În 2014 se împlinesc 5 ani de la acest moment, cãruia Romfilatelia îi dedicã emisiunea de mãrci poștale, pe care o introduce în circulație, Marea Neagrã, istorie rescrisã.

Importanța excepționalã a Hotãrârii constã în aceea cã ea consacrã prima și, pânã în prezent, unica extindere de drepturi suverane și jurisdicție suveranã ale României dupã Marea Unire de la 1918.

Astfel, prin Hotãrâre, România a obținut 79,34% din zona aflatã în disputã cu Ucraina, de aproximativ 12.200 km2, adicã 9.700 km2 de platou continental și zonã economicã exclusivã, cu importante resurse de hidrocarburi, de naturã sã asigure un înalt grad de independențã energeticã a României. Prin raportare la jurisprudența Curții în domeniul delimitãrilor maritime, acest rezultat este excepțional de favorabil României.

Aceasta este a 100-a hotãrâre a CIJ și a fost luatã cu unanimitatea voturilor judecãtorilor Curții, fãrã opinii separate sau dizidente, ceea ce reprezintã o premierã în activitatea CIJ din 1946 pânã în prezent.

Mai mult, Hotãrârea, datã de CIJ dupã un proces care a durat 4 ani, 4 luni și 18 zile, încheie o disputã bilateralã de 42 de ani (mai întâi cu URSS, apoi cu Ucraina, statul succesor), care nu a putut fi soluționatã prin negocierile derulate pe parcursul a 10 runde (1967-1987) cu URSS, respectiv a 34 de runde (1998-2004) cu Ucraina. Procesul a fost, de altfel, primul caz contencios al României în fața CIJ.

Metodologia de delimitare utilizatã de CIJ în cazul România c. Ucraina a urmat, așa cum a argumentat România în pledoariile sale din timpul procesului, metoda dezvoltatã de Curte în jurisprudența sa consolidatã — o linie de echidistanțã, care nu a mai fost ajustatã în funcție de circumstanțe relevante, acestea nefiind identificate în spețã — și pe care România a susținut-o și pe tot parcursul negocierilor. Cea mai mare parte a argumentației pãrții române în proces a fost însușitã de CIJ — în special neacceptarea utilizãrii Insulei Șerpilor ca punct de bazã pentru trasarea liniei de delimitare, ea nefiind integratã în configurația țãrmului ucrainean, și refuzul acordãrii oricãrui alt rol acestei formațiuni maritime stâncoase în delimitare, precum și aprecierea cã nu existã nicio disproporție între lungimile țãrmurilor relevante ale celor douã țãri. Hotãrârea constituie, în jurisprudența CIJ, un reper important, fiind deja citatã și utilizatã în delimitãrile ulterioare.

Linia de delimitare obținutã de România în urma procesului a fost mai bunã decât orice rezultat ce ar fi fost obținut prin negocieri. Într-adevãr, cea mai avantajoasã propunere fãcutã de fosta URSS în 1987, ar fi dat României doar 50% din zona în disputã la acel moment, adicã doar vreo 4.000 de km2. Or, prin Hotãrârea Curții, România a obținut aproximativ 9.700 km2, deci aproape de 2 ori și jumãtate mai mult, iar Ucraina 2.500 km2.

Este un element de constanțã în politica externã a României faptul cã respectarea principiilor și normelor de drept internațional, precum și utilizarea instrumentelor, instituțiilor și mecanismelor sale se plaseazã în nucleul esențial al acțiunii de politicã externã a României, de naturã sã maximizeze efortul de atingere a interesului național. Acest caz de Delimitare Maritimã în Marea Neagrã, câștigat de România, reprezintã poate cea mai bunã ilustrare a modului în care diplomația româneascã a știut sã utilizeze eficient instrumentele „inteligente” ale dreptului internațional pentru atingerea unui obiectiv care ține de interesul național al României.

Din punct de vedere politic, procesul de la Haga și soluția sa reprezintã un model de soluționare a diferendelor internaționale pe cale pașnicã în regiunea extinsã a Mãrii Negre, o zonã care nu duce lipsã de conflicte și tensiuni. În relația bilateralã cu Ucraina, Hotãrârea din 3 februarie 2009 a eliminat — prin rezolvarea sa — o problemã extrem de complicatã și sensibilã de pe agenda politicã bilateralã, fiind de naturã sã influențeze pozitiv și soluționarea altor dosare bilaterale complexe. De altfel, ambele state au salutat imediat soluția din Hotãrârea Curții Internaționale de Justiție, neexistând niciun fel de probleme în aplicarea sa din 2009 și pânã în prezent.

Aducem mulțumirile noastre Ministerului Afacerilor Externe și conducerii Muzeului Național al Hãrților și Cãrții Vechi pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de mãrci poștale.

Hotãrârea Curții Internaționale de Justiție (CIJ sau Curtea Mondialã, cum mai este cunoscutã) de la Haga, organul principal judiciar al Organizației Națiunilor Unite, în procesul „Delimitarea Maritimã în Marea Neagrã” (România c. Ucraina) a fost pronunțatã public la data de 3 februarie 2009.

În 2014 se împlinesc 5 ani de la acest moment, cãruia Romfilatelia îi dedicã emisiunea de mãrci poștale, pe care o introduce în circulație, Marea Neagrã, istorie rescrisã.

Importanța excepționalã a Hotãrârii constã în aceea cã ea consacrã prima și, pânã în prezent, unica extindere de drepturi suverane și jurisdicție suveranã ale României dupã Marea Unire de la 1918.

Astfel, prin Hotãrâre, România a obținut 79,34% din zona aflatã în disputã cu Ucraina, de aproximativ 12.200 km2, adicã 9.700 km2 de platou continental și zonã economicã exclusivã, cu importante resurse de hidrocarburi, de naturã sã asigure un înalt grad de independențã energeticã a României. Prin raportare la jurisprudența Curții în domeniul delimitãrilor maritime, acest rezultat este excepțional de favorabil României.

Aceasta este a 100-a hotãrâre a CIJ și a fost luatã cu unanimitatea voturilor judecãtorilor Curții, fãrã opinii separate sau dizidente, ceea ce reprezintã o premierã în activitatea CIJ din 1946 pânã în prezent.

Mai mult, Hotãrârea, datã de CIJ dupã un proces care a durat 4 ani, 4 luni și 18 zile, încheie o disputã bilateralã de 42 de ani (mai întâi cu URSS, apoi cu Ucraina, statul succesor), care nu a putut fi soluționatã prin negocierile derulate pe parcursul a 10 runde (1967-1987) cu URSS, respectiv a 34 de runde (1998-2004) cu Ucraina. Procesul a fost, de altfel, primul caz contencios al României în fața CIJ.

Metodologia de delimitare utilizatã de CIJ în cazul România c. Ucraina a urmat, așa cum a argumentat România în pledoariile sale din timpul procesului, metoda dezvoltatã de Curte în jurisprudența sa consolidatã — o linie de echidistanțã, care nu a mai fost ajustatã în funcție de circumstanțe relevante, acestea nefiind identificate în spețã — și pe care România a susținut-o și pe tot parcursul negocierilor. Cea mai mare parte a argumentației pãrții române în proces a fost însușitã de CIJ — în special neacceptarea utilizãrii Insulei Șerpilor ca punct de bazã pentru trasarea liniei de delimitare, ea nefiind integratã în configurația țãrmului ucrainean, și refuzul acordãrii oricãrui alt rol acestei formațiuni maritime stâncoase în delimitare, precum și aprecierea cã nu existã nicio disproporție între lungimile țãrmurilor relevante ale celor douã țãri. Hotãrârea constituie, în jurisprudența CIJ, un reper important, fiind deja citatã și utilizatã în delimitãrile ulterioare.

Linia de delimitare obținutã de România în urma procesului a fost mai bunã decât orice rezultat ce ar fi fost obținut prin negocieri. Într-adevãr, cea mai avantajoasã propunere fãcutã de fosta URSS în 1987, ar fi dat României doar 50% din zona în disputã la acel moment, adicã doar vreo 4.000 de km2. Or, prin Hotãrârea Curții, România a obținut aproximativ 9.700 km2, deci aproape de 2 ori și jumãtate mai mult, iar Ucraina 2.500 km2.

Este un element de constanțã în politica externã a României faptul cã respectarea principiilor și normelor de drept internațional, precum și utilizarea instrumentelor, instituțiilor și mecanismelor sale se plaseazã în nucleul esențial al acțiunii de politicã externã a României, de naturã sã maximizeze efortul de atingere a interesului național. Acest caz de Delimitare Maritimã în Marea Neagrã, câștigat de România, reprezintã poate cea mai bunã ilustrare a modului în care diplomația româneascã a știut sã utilizeze eficient instrumentele „inteligente” ale dreptului internațional pentru atingerea unui obiectiv care ține de interesul național al României.

Din punct de vedere politic, procesul de la Haga și soluția sa reprezintã un model de soluționare a diferendelor internaționale pe cale pașnicã în regiunea extinsã a Mãrii Negre, o zonã care nu duce lipsã de conflicte și tensiuni. În relația bilateralã cu Ucraina, Hotãrârea din 3 februarie 2009 a eliminat — prin rezolvarea sa — o problemã extrem de complicatã și sensibilã de pe agenda politicã bilateralã, fiind de naturã sã influențeze pozitiv și soluționarea altor dosare bilaterale complexe. De altfel, ambele state au salutat imediat soluția din Hotãrârea Curții Internaționale de Justiție, neexistând niciun fel de probleme în aplicarea sa din 2009 și pânã în prezent.

Aducem mulțumirile noastre Ministerului Afacerilor Externe și conducerii Muzeului Național al Hãrților și Cãrții Vechi pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de mãrci poștale.

Data Aparitie:2014-02-03

Marea_Neagra_box