Abonează-te PLIANT ABONAMENT BINE AȚI VENIT ÎN ROMÂNIA! WELCOME TO ROMANIA! Comandă Detalii emisiune ROMÂNIA, UN TEZAUR EUROPEAN ROMANIA, A EUROPEAN TREASURE Detalii emisiune Comandă ROMÂNI GENIALI BRILLIANT ROMANIANS Detalii emisiune Comandă ROMÂNI CELEBRI FAMOUS ROMANIANS Detalii emisiune Comandă ATENEUL ROMÂN – 125 DE ANI DE LA INAUGURARE ROMANIAN ATHENAEUM – 125 YEARS SINCE THE INAUGURATION Comandă Detalii emisiune Comandă TIMIȘOARA – 800 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARÃ TIMISOARA – 800 YEARS OF DOCUMENTARY TESTIMONY Detalii emisiune Comandă IAŞI, ORAŞ AL MARII UNIRI IASI, CITY OF THE GREAT UNION Detalii emisiune Comandă PĂSĂRI DIN DELTA DUNĂRII BIRDS FROM THE DANUBE DELTA Detalii emisiune Comandă

FRUCTELE ȘI FAUNA

Fructe_Fauna_M Romfilatelia dedicã o emisiune specialã fructelor și faunei de pe meleagurile carpatice, prezentând relația ancestralã care existã între regnul animal și cel vegetal; cele 4 perechi de elemente selectate pentru tema emisiunii ilustreazã armonios legãtura dintre fructele și animalele sãlbatice.

La interferența a 5 regiuni biogeografice, România se înscrie într-un top al domeniului, dispunând de un tezaur natural diversificat care însumeazã mai bine de 33.000 de specii de animale și 3.700 de specii de plante ce înfrumusețeazã și îmbogãțesc siturile naturale ale țãrii noastre, contribuind astfel la biodiversitatea planetei.

Timbrul cu valoarea nominalã de 1,40 lei ilustreazã o imagine îndrãgitã de copii, pãrinți și bunici deopotrivã: veverița și alunele. Deși animale singuratice, veverițele, cunoscute în peste 300 de specii în întreaga lume, sunt întâlnite în cele mai diverse habitate, de la orașele aglomerate și grãdinile oamenilor, la pãduri și câmpii, Sciurus vulgaris fiind cea mai întâlnitã specie de pe teritoriul României. Este frecvent cunoscut un obicei al veverițelor, acela de a face provizii, ascunzând vara, în locuri bine alese, ghindele, nucile și alunele ce vor constitui hrana pentru anotimpul rece.

Alunele au fost folosite încã din vechime atât ca alimente, cât și ca leacuri, în timp ce alunul era considerat simbolul abundenței și al familiei, al pãcii și al bunãstãrii în lumea anticã a romanilor și grecilor.

Mistrețul și ghindele compun imaginea înfãțișatã pe timbrul cu valoarea nominalã de 2,00 lei. Cunoscut și sub numele de „Glican”(Transilvania), mistrețul populeazã pãdurile țãrii din Delta Dunãrii pânã în desișurile Carpaților. Întâlnit în povești vânãtorești și versuri cu caracter simbolic, mistrețul întruchipeazã deopotrivã puterea neînfricatã și violența. Alimentația sa este preponderent de naturã vegetalã, incluzând fructele copacilor sãlbatici precum ghindele sau jirul. Pãdurea de stejar ocupã o suprafațã importantã a zonei forestiere de joasã altitudine din România, dar pe alocuri se extinde pânã la 1.500-1.800 m altitudine.

Ghindele, fructele stejarului, sunt consumate de o serie de animale,unele soiuri fiind comercializate și consumate de cãtre oameni, în America Latinã și în Maroc. Ele sunt de culoare verde-maronie,au gustul amar sau dulce și sunt bogate în amidon. Ghindele contribuie deasemenea la îmbunãtãțirea solului, prin descompunerea lor participând la formarea humusului.

Pe timbrul cu valoarea nominalã de 8,10 lei sunt reprezentate,într-o imagine asociatã, ursul și fructele de pãdure. Ursul brun este considerat un animal prin excelențã al plaiurilor românești, fiind o prezențã constantã în folclorul și mitologia țãrii, amintit de cãtre Mircea Eliade ca totem al strãmoșilor daci. În prezent, în România se gãsesc în jur de 6.000 de exemplare. Ursul brun poate fi întâlnit de-a lungul lanțului carpatic, alimentația sa omnivorã incluzând și fructele de pãdure.

În fiecare an, munții României se transformã în raiul rodurilor parfumate ce devin hranã atât pentru animale, cât și pentru oamenii îndrãgostiți de zmeurã, mure, afine negre și roșii, coacãze, porumbe, mãceșe și cãtinã.

Pe timbrul cu valoarea nominalã de 14,50 lei este ilustrat un graur alãturi de un ciorchine de struguri. Pasãre migratoare, consideratã prezențã frecventã în România unde vine primãvara și pleacã toamna, graurul preferã deopotrivã câmpia și pãdurile, fiind atât prietenul cât și inamicul agricultorilor. Deși mare consumator de fructe, putând periclita rodul livezilor și al podgoriilor, hrana sa preferatã o constituie insectele, având astfel un rol important în reglarea înmulțirii insectelor dãunãtoare. Vița de vie este atestatã pe teritoriul României încã din Antichitate, strugurii aflându-se în topul fructelor cultivate în țara noastrã.

Vegetația și fauna consacrã locul României în ansamblul patrimonial universal al naturii, nu doar prin banca de gene a miilor de specii de plante și animale pe care le adãpostește, ci și prin tradițiile, credințele și obiceiurile nãscute din relația oamenilor cu natura și transmise de-a lungul secolelor generațiilor viitoare. Graurul a inspirat creațiile artiștilor din jurul lumii.

W.A. Mozart a deținut timp de trei ani un graur și a reprodus notele cântecului sãu în Concertul pentru Pian nr. 17.

Romfilatelia mulțumește m.c. Acad. Dr. Dumitru Murariu și fotografilor Dragoș Cristescu, Silviu Matei și Daniel Petrescu pentru sprijinul documentar și fotografic acordat în realizarea acestei emisiuni de mãrci poștale.

 

Data Aparitie:2014-09-05

Fructe_Fauna_box

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

six + six =