„ALO, ALO, AICI RADIO BUCUREȘTI!…”
Lansate în eter la 1 noiembrie 1928, aceste cuvinte au însemnat naşterea Radioului românesc. În discursul inaugural, profesorul Dragomir Hurmuzescu, primul preşedinte al Consiliului de Administraţie al Societãţii de Difuziune Radiotelefonicã din România, creatorul primei staţii experimentale de radiodifuziune de la Institutul Electrotehnic din Bucureşti, afirma: „Radiofonia trebuie consideratã la noi ca o chestiune de mare importanţã socialã, educativã şi naţionalã, pentru trezirea, închegarea şi înãlţarea sufletelor. Undele sale nevãzute /…/ vor pãtrunde pânã în colţul cel mai depãrtat şi singuratic, unde cu greu ar rãzbate alt mesaj”.
Cei 85 de ani scurşi de la prima emisiune radiodifuzatã au permis Societãţii Române de Radiodifuziune sã-şi creeze cea mai veche şi mai cuprinzãtoare arhivã media din România: Fonoteca de Aur a României. Documentele audio, conservate pe diverse suporturi, conform evoluţiilor tehnologice, de la primele discuri de ebonitã, completate dupã 1950 cu banda magneticã şi mai apoi cu casete şi compact discuri, alcãtuiesc un fond unic, inestimabil, ce oferã o adevãratã panoramã sonorã a istoriei şi culturii româneşti.
Cele peste 135.000 de ore de înregistrãri, stocate pe 12.276 discuri de ebonitã, 37.000 discuri vinil, 15.000 CD-uri, 400.000 benzi magnetice… tezaurizate în arhivele sonore ale Radioului Public reunesc tot ce a fost semnificativ şi valoros în istoria şi cultura româneascã, în aşa fel încât va fi întotdeauna greu de alcãtuit o listã a marilor voci, spectacole, concerte…
Dintr-o enumerare succintã a celor mai preţioase documente sonore nu poate lipsi „Testament“de Ienãchiţã Vãcãrescu în rostirea Elenei Vãcãrescu, cea mai veche înregistrare din Fonoteca de Aur, provenitã de pe un disc imprimat la Sorbona în anul 1913. Acestuia i se alãturã discursul rostit de Nicolae Titulescu, cu titlul „Idealul creator”, la 10 iunie 1921 în Ședinţa Adunãrii Deputaţilor, în calitate de ministru al Finanţelor, de asemenea copie de pe disc de ebonitã, precum şi fragmentul din conferinţa radiofonicã „Unitãţi organice în viaţa statelor şi naţiunilor“, din 24 martie 1939, a lui Nicolae Iorga (o adevãratã vedetã a microfonului interbelic, cu ale sale „Sfaturi pe întunerec”) sau înregistrarea pe disc cu Liviu Rebreanu, fãcutã în anul 1941, în ajunul deschiderii stagiunii teatrale.
Printre cele mai valoroase înregistrãri pe bandã magneticã, se numãrã neîndoios cele care ne restituie vocile unora dintre cei mai mari scriitori români: Mihail Sadoveanu recitând „Sara pe deal” de Mihai Eminescu (înregistrare 1952), Lucian Blaga recitând din versurile sale („La cumpãna apelor”, înregistrare 1960), Tudor Arghezi, „Flori de mucigai” (înregistrare 1962), George Cãlinescu, rostind la Sala Palatului în 1964, faimoasa conferinţã despre „Eminescu, poet naţional”. Acestora li se adaugã savanţi ca Henri Coandã (înregistrare 1967) sau marile nume ale muzicii româneşti ca George Enescu (înregistrãri 1943, 1951), Maria Tãnase cântând „Hora Unirii” (înregistrare din anul 1957) sau Mihail Jora, într-o foarte emoţionantã evocare din 1955 a marelui Enescu, dispãrut în acelaşi an…, ca sã ne oprim doar la câteva din comorile Fonotecii de Aur.
Romfilatelia sãrbãtoreşte aniversarea a 85 de ani de existenţã a Radioului românesc şi introduce în circulaţie emisiunea de mãrci poştale dedicatã acestui eveniment, intitulatã „Fonoteca de Aur a României”.
Aducem mulţumiri conducerii Societãţii Române de Radiodifuziune pentru consultanţa documentarã acordatã la realizarea acesteiemisiuni filatelice.
Data Aparitie:2013-11-04
