Abonează-te PLIANT ABONAMENT BINE AȚI VENIT ÎN ROMÂNIA! WELCOME TO ROMANIA! Comandă Detalii emisiune ROMÂNIA, UN TEZAUR EUROPEAN ROMANIA, A EUROPEAN TREASURE Detalii emisiune Comandă ROMÂNI GENIALI BRILLIANT ROMANIANS Detalii emisiune Comandă ROMÂNI CELEBRI FAMOUS ROMANIANS Detalii emisiune Comandă ATENEUL ROMÂN – 125 DE ANI DE LA INAUGURARE ROMANIAN ATHENAEUM – 125 YEARS SINCE THE INAUGURATION Comandă Detalii emisiune Comandă TIMIȘOARA – 800 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARÃ TIMISOARA – 800 YEARS OF DOCUMENTARY TESTIMONY Detalii emisiune Comandă IAŞI, ORAŞ AL MARII UNIRI IASI, CITY OF THE GREAT UNION Detalii emisiune Comandă PĂSĂRI DIN DELTA DUNĂRII BIRDS FROM THE DANUBE DELTA Detalii emisiune Comandă

Europa 2014 – INSTRUMENTE MUZICALE NAȚIONALE

Europa2014_MSub genericul Europa 2014, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mãrci poștale cu tematica Instrumente muzicale naționale, alcãtuitã din douã valori.

Tema emisiunii este ilustratã de grafician într-o concepție artisticã având ca idee principalã îmbinarea religiei cu laicitatea.

Sunt redate în compoziție imagini ale unor instrumente muzicale care se regãsesc în iconografia lãcașurilor de cult ortodoxe ale Moldovei, în paralel cu imaginile instrumentelor muzicale tradiționale: lãuta, cobza, vioara (scripca), naiul, tulnicul.

Pe timbrul cu valoarea nominalã de 2,10 lei este ilustrat tulnicul, vechi instrument originar din Țara Moților. El este socotit a face parte din moștenirea culturalã a poporului român.

Tulnicul, instrument aerofon, are forma tubularã, deschisã la ambele capete, asemãnãtor cu buciumul (a cãrui terminație prezintã o ușoarã curburã), confecționat din coajã de tei sau de salcie și folosit pentru semnale, chemãri etc. Sunetele muzicale sunt produse cu ajutorul curentului de aer suflat prin interiorul sãu.

Instrumentul muzical ilustrat pe timbrul cu valoarea nominalã de 14,50 lei este lãuta.

Aceasta este un instrument popular cu coarde ciupite asemãnãtor cobzei. Are formã de migdalã, puțin turtitã, cu spatele bombat, cu gâtul fãrã bare, având pe fațã un orificiu de vibrație; jgheabul capului este înclinat spre spate.

Având origini persano-arabe, lãuta, a cunoscut o înflorire și o popularitate deosebitã în timpul Renașterii și a Barocului, când a fost unul dintre cele mai întâlnite și mai utilizate instrumente muzicale. Popularitatea i s-a datorat și faptului cã majoritatea partiturilor apãrute foloseau tabulatura (notație alfabeticã sau numericã), care le era accesibilã și celor care nu cunoșteau notația muzicalã.

Pe același timbru este ilustrat un mic ansamblu de muzicã popularã în cadrul cãruia interpreții cântã la vioarã, nai și lãutã.

Vioara, instrument utilizat frecvent de formațiile care promoveazã muzica popularã, are cea mai înaltã tonalitate din grupa instrumentelor cu coarde. Este un instrument muzical constând dintr-o cutie de rezonanțã pe care sunt întinse patru coarde, care produc sunete când se trece peste ele cu arcușul (sau când sunt ciupite).

Datoritã timbrului cristalin, expresiv și plin de frumusețe, vioara este principala purtãtoare a melodiei. Strãlucirea și cãldura sunetului ei o poziționeazã în fruntea instrumentelor din orchestrã.

Orchestrele de muzicã clasicã foloseau viori de înaltã clasã, realizate de mari maeștri lutieri ca: Amati, Guarneri, Stradivarius etc.

Naiul a fost cunoscut încã din Antichitate în spațiul cultural-etnic românesc, regãsindu-se în universul existențial al dacilor. Naiul este unul dintre puținele instrumente muzicale utilizate în antichitate care este încã prezent în cultura muzicalã naționalã.

Acest instrument este alcãtuit dintr-un sistem de fluiere de diferite dimensiuni, care sunt lipite în ordinea mãrimii. Sunetele se obțin prin suflarea directã în tuburi.

De la eroul mitologic care ar fi inventat acest instrument a cãpãtat și un nume: flautul lui Pan. Mitologia greacã îl prezintã ca fiu al lui Hermes și zeu al pãstorilor și turmelor. Flautul lui Pan reunea un grup de șapte țevi de trestie de diferite lungimi.

„De-l muncește dorul pe român, de-l cuprinde veselia, el își cântã durerile și mulțumirile, își cântã eroii, își cântã istoria și astfel sufletul sãu e un izvor nesfârșit de frumoasã poezie.” (Vasile Alecsandri)

 

Sub genericul Europa 2014, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mãrci poștale cu tematica Instrumente muzicale naționale, alcãtuitã din douã valori.

Tema emisiunii este ilustratã de grafician într-o concepție artisticã având ca idee principalã îmbinarea religiei cu laicitatea.

Sunt redate în compoziție imagini ale unor instrumente muzicale care se regãsesc în iconografia lãcașurilor de cult ortodoxe ale Moldovei, în paralel cu imaginile instrumentelor muzicale tradiționale: lãuta, cobza, vioara (scripca), naiul, tulnicul.

Pe timbrul cu valoarea nominalã de 2,10 lei este ilustrat tulnicul, vechi instrument originar din Țara Moților. El este socotit a face parte din moștenirea culturalã a poporului român.

Tulnicul, instrument aerofon, are forma tubularã, deschisã la ambele capete, asemãnãtor cu buciumul (a cãrui terminație prezintã o ușoarã curburã), confecționat din coajã de tei sau de salcie și folosit pentru semnale, chemãri etc. Sunetele muzicale sunt produse cu ajutorul curentului de aer suflat prin interiorul sãu.

Instrumentul muzical ilustrat pe timbrul cu valoarea nominalã de 14,50 lei este lãuta.

Aceasta este un instrument popular cu coarde ciupite asemãnãtor cobzei. Are formã de migdalã, puțin turtitã, cu spatele bombat, cu gâtul fãrã bare, având pe fațã un orificiu de vibrație; jgheabul capului este înclinat spre spate.

Având origini persano-arabe, lãuta, a cunoscut o înflorire și o popularitate deosebitã în timpul Renașterii și a Barocului, când a fost unul dintre cele mai întâlnite și mai utilizate instrumente muzicale. Popularitatea i s-a datorat și faptului cã majoritatea partiturilor apãrute foloseau tabulatura (notație alfabeticã sau numericã), care le era accesibilã și celor care nu cunoșteau notația muzicalã.

Pe același timbru este ilustrat un mic ansamblu de muzicã popularã în cadrul cãruia interpreții cântã la vioarã, nai și lãutã.

Vioara, instrument utilizat frecvent de formațiile care promoveazã muzica popularã, are cea mai înaltã tonalitate din grupa instrumentelor cu coarde. Este un instrument muzical constând dintr-o cutie de rezonanțã pe care sunt întinse patru coarde, care produc sunete când se trece peste ele cu arcușul (sau când sunt ciupite).

Datoritã timbrului cristalin, expresiv și plin de frumusețe, vioara este principala purtãtoare a melodiei. Strãlucirea și cãldura sunetului ei o poziționeazã în fruntea instrumentelor din orchestrã.

Orchestrele de muzicã clasicã foloseau viori de înaltã clasã, realizate de mari maeștri lutieri ca: Amati, Guarneri, Stradivarius etc.

Naiul a fost cunoscut încã din Antichitate în spațiul cultural-etnic românesc, regãsindu-se în universul existențial al dacilor. Naiul este unul dintre puținele instrumente muzicale utilizate în antichitate care este încã prezent în cultura muzicalã naționalã.

Acest instrument este alcãtuit dintr-un sistem de fluiere de diferite dimensiuni, care sunt lipite în ordinea mãrimii. Sunetele se obțin prin suflarea directã în tuburi.

De la eroul mitologic care ar fi inventat acest instrument a cãpãtat și un nume: flautul lui Pan. Mitologia greacã îl prezintã ca fiu al lui Hermes și zeu al pãstorilor și turmelor. Flautul lui Pan reunea un grup de șapte țevi de trestie de diferite lungimi.

Data Aparitie:2014-05-05

Europa2014_box

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

4 × 2 =