Abonează-te PLIANT ABONAMENT BINE AȚI VENIT ÎN ROMÂNIA! WELCOME TO ROMANIA! Comandă Detalii emisiune ROMÂNIA, UN TEZAUR EUROPEAN ROMANIA, A EUROPEAN TREASURE Detalii emisiune Comandă ROMÂNI GENIALI BRILLIANT ROMANIANS Detalii emisiune Comandă ROMÂNI CELEBRI FAMOUS ROMANIANS Detalii emisiune Comandă ATENEUL ROMÂN – 125 DE ANI DE LA INAUGURARE ROMANIAN ATHENAEUM – 125 YEARS SINCE THE INAUGURATION Comandă Detalii emisiune Comandă TIMIȘOARA – 800 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARÃ TIMISOARA – 800 YEARS OF DOCUMENTARY TESTIMONY Detalii emisiune Comandă IAŞI, ORAŞ AL MARII UNIRI IASI, CITY OF THE GREAT UNION Detalii emisiune Comandă PĂSĂRI DIN DELTA DUNĂRII BIRDS FROM THE DANUBE DELTA Detalii emisiune Comandă

EUGENIU CARADA (1836-1910) – ctitorul Bãncii Naționale a României

colita Carada „Totul pentru alţii, nimic pentru mine în afarã de muncã.“ (Eugeniu Carada)

Alãturându-se Bãncii Naţionale a României care-şi face o datorie de onoare din a omagia, cu prilejul aniversãrii a 130 de ani de la înfiinţare, personalitatea lui Eugeniu Carada, Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea de mãrci poştale „Eugeniu Carada (1836-1910) – ctitorul Bãncii Naţionale a României“.
Personalitate complexã şi remarcabilã, om politic de seamã înscris în lista întemeietorilor României moderne, Eugeniu Carada, prin activitatea desfãşuratã pe parcursul vieţii sale, a lãsat o amprentã puternicã asupra societãţii româneşti.
Eugeniu Carada s-a nãscut în luna noiembrie a anului 1836 la Craiova. A urmat cursurile Colegiului Naţional şi în paralel ale Institutului Francez din Craiova a cãrui programã era identicã cu cea de la Sorbona. Pleacã apoi la Paris, la Collège de France, unde audiazã prelegeri de drept, literaturã şi economie.
În anii ‘60 ai secolului XIX, Eugeniu Carada îşi face debutul literar prin publicarea şi punerea în scenã a unor scurte piese de teatru şi vodeviluri, dar şi prin poezii cu profund caracter patriotic.
În perioada 1856-1859 este prezent în atmosfera efervescentã creatã în jurul luptei pentru unirea Țãrii Româneşti cu Moldova, deţinând funcţia de Secretar al Adunãrii ad-hoc a Țãrii Româneşti.
La câţiva ani dupã Unire, dezamãgit de lentoarea reformelor lui Cuza, se alãturã celor ce doreau înlãturarea acestuia şi aducerea unui domnitor strãin pe tronul Principatelor Române. Drept urmare, îl va însoţi pe bunul sãu prieten, Ion C. Brãtianu la Paris, unde împreunã cu Napoleon al III-lea, vor cãuta soluţia pentru alegerea candidatului potrivit la tronul României.
Dupã desemnarea lui Carol I ca domn al României, împreunã cu C.A. Rosetti, redacteazã dupã modelul belgian, actul fundamental al ţãrii, Constituţia de la 1866. Faptul cã domnitorul Carol I nu a putut realiza reformele necesare dezvoltãrii ţãrii, rapid şi radical, aşa cum doreau liberalii, a favorizat apariţia unei mişcãri anti-dinastice, republicane, condusã de Eugeniu Carada. Dupã eşecul mişcãrii a fost arestat şi apoi achitat, alãturi de C.A. Rosetti şi I.C. Brãtianu.
În perioada 1871-1881 Carada s-a aflat la Paris unde s-a îngrijit de apariţia unor articole despre situaţia României, în contextul declanşãrii luptei pentru independenţã, precum şi contractarea unui împrumut pentru înzestrarea armatei. Totodatã, el s-a ocupat şi de tipãrirea la Banca Franţei a primelor bancnote româneşti, biletele ipotecare.
Dupã promulgarea Legii de înfiinţare a Bãncii Naţionale a României (17 aprilie 1880), Carada a plecat la Paris, iniţial ca reprezentant al guvernului şi apoi al BNR, pentru a stabili condiţiile necesare fabricãrii hârtiei destinate tipãririi bancnotelor româneşti. El a hotãrât folosirea culorii albastru de cobalt, utilizatã şi la bancnotele franceze, belgiene şi italiene. De asemenea, a cumpãrat utilajele necesare imprimãrii bancnotelor româneşti de cãtre BNR la Bucureşti.
Rapida evoluţie a operaţiunilor BNR a impus construirea unui sediu pe mãsura importanţei unei astfel de instituţii, astfel cã în 1884, dupã planurile arhitecţilor francezi contactaţi de Carada, Albert Galleron şi Marie-Joseph Cassien Bernard, şi sub îndrumarea arhitectului român Nicolae Cerchez, a început construcţia Palatului BNR.
Din anul 1883 şi pânã la moartea sa în 1910, Eugeniu Carada a fost director ales al BNR, preocupat în tot acest rãstimp de organizarea bãncii în teritoriu, dar şi de dezvoltarea şi diversificarea operaţiunilor bãncii în interesul ţãrii.
Dacã astãzi sistemul monetar şi bancar românesc se bucurã de prestigiu, aceasta se datoreazã şi ilustrului Eugeniu Carada, despre care Liviu Rebreanu afirma: „… şi-a început viaţa în versuri şi a sfârşit-o cu proza cifrelor“.
Timbrul din coliţa emisiunii reproduce portretul lui Eugeniu Carada semnat de Camil Ressu. Pictura face parte din patrimoniul Muzeului Naţional de Artã al României.

Aducem mulţumiri Bãncii Naţionale a României, Muzeului Naţional de Artã al României, Bibliotecii Academiei Române şi Muzeului Naţional de Istorie a României pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de mãrci poştale.

Data Aparitie:2010-04-29

Carada_box

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

17 − 8 =