Abonează-te PLIANT ABONAMENT BINE AȚI VENIT ÎN ROMÂNIA! WELCOME TO ROMANIA! Comandă Detalii emisiune ROMÂNIA, UN TEZAUR EUROPEAN ROMANIA, A EUROPEAN TREASURE Detalii emisiune Comandă ROMÂNI GENIALI BRILLIANT ROMANIANS Detalii emisiune Comandă ROMÂNI CELEBRI FAMOUS ROMANIANS Detalii emisiune Comandă ATENEUL ROMÂN – 125 DE ANI DE LA INAUGURARE ROMANIAN ATHENAEUM – 125 YEARS SINCE THE INAUGURATION Comandă Detalii emisiune Comandă TIMIȘOARA – 800 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARÃ TIMISOARA – 800 YEARS OF DOCUMENTARY TESTIMONY Detalii emisiune Comandă IAŞI, ORAŞ AL MARII UNIRI IASI, CITY OF THE GREAT UNION Detalii emisiune Comandă PĂSĂRI DIN DELTA DUNĂRII BIRDS FROM THE DANUBE DELTA Detalii emisiune Comandă

CRÃCIUN 2013

Craciun_2013_MÎn cadrul cultului Sfintei Biserici, în Rãsãrit, pânã prin a doua jumãtate a secolului al IV-lea, Naşterea Domnului era serbatã în aceeaşi zi cu Botezul Domnului, adicã la 6 ianuarie, aceastã dublã sãrbãtoare fiind numitã în general Arãtarea Domnului. Sãrbãtoarea Naşterii Domnului a fost serbatã separat începând cu anul 379, an în care Sfântul Grigorie de Nazianz a ţinut la Constantinopol o predicã festivã, care a constituit un izvor de inspiraţie pentru alcãtuirea Canonului Naşterii Domnului de cãtre iconograful Cosma de Maiuma. Câţiva ani mai târziu, la 25 decembrie 386, Sfântul Ioan Gurã de Aur aduce, în cadrul unei predici rostite în Antiohia, argumente care susţin convingãtor importanţa acestei sãrbãtori în cadrul cultului creştin.

Pentru toţi creştinii, Naşterea Domnului este taina iubirii milostive şismerite a lui Dumnezeu pentru oameni. Întruparea Fiului lui Dumnezeu, Care S-a fãcut Om din iubire nesfârşitã faţã de om, este temelia şi inima credinţei creştine.

Dupã minuţioase cercetãri ale documentelor istorice şi ale evenimentelor relatate de aceste documente, Sfântul Cuvios Dionisie Exiguul (cel Smerit) a stabilit ca an al naşterii Mântuitorului Hristos, anul 755 de la întemeierea Romei. Acest an poartã pânã în ziua de azi denumirea de Anul Nou al erei creştine, iar praznicul împãrãtesc din 25 decembrie a devenit, aşa cum l-a denumit Sfântul Ioan Gurã de Aur, „Sãrbãtoarea Sãrbãtorilor”.

În ceea ce priveşte cuvântul Crãciun, el este rezultatul mai multor transformãri pornind de la originalul latinesc creatione (pronunţat creacione), urmat mai apoi de modificãrile lingvistice creacion, creaciun şi mai apoi crãciun (în bulgãreşte krakun).

Pentru emisiunea de mãrci poştale Crãciun 2013, pe care Romfilatelia o introduce în circulaţie, au fost folosite imagini şi icoane aparţinând Paraclisului patriarhal Aşezãmintele Brâncoveneşti Biserica Domniţa Bãlaşa din Bucureşti.

Cea dintâi ctitorie a Domniţei Bãlaşa, fiica domnitorului martir Constantin Brâncoveanu, împreunã cu soţul ei, marele ban Manolache Lambrino, a fost ridicatã între anii 1743 -1744.

La 29 septembrie 1885, când biserica, al IV-lea lãcaş de cult ridicat în acelaşi loc, a cãpãtat înfãţişarea cu care se prezintã astãzi, Constantin Bacalbaşa descria momentul în presa vremii astfel:

„Biserica a fost reclãditã în anul 1831 de cãtre banul Grigore Basarab Brâncoveanu, din nou reclãditã în 1838 de bãneasa Safta Grigore Basarab Brâncoveanu. În luna iunie 1881, pentru a patra oarã se reconstruia Biserica Domniţa Bãlaşa. Dupã ce serviciul divin a fost oficiat de mitropolitul primat, s-a procedat la semnarea actului comemorativ al clãdirii. Acest act a fost închis într-un tub de sticlã, unde a fost introdusã şi câte o piesã nouã din toate monedele româneşti de metal ale epocii, de la piese de un ban pânã la piese de aur, de 20 lei. Tubul a fost învelit în câte o foaie a tuturor ziarelor ce apãreau în Bucureşti şi a fost introdus într-un alt tub de metal. Regele, regina, mitropolitul primat şi doamnele de onoare au primit câte un şorţ de satin alb, cu ciucuri de aur. Apoi regele, cu sculele de argint ce i s-au dat, a pus întâia cãrãmidã pe piatra fundamentalã sub care a fost închis tubul, a doua cãrãmidã a pus-o regina, a treia mitropolitul şi aşa mai departe. Arhitectul bisericii a fost Alexandru Orãscu…”.

În cadrul aceleiaşi ceremonii a fost dezvelitã statuia Domniţei Bãlaşa (1693 – 1752), operã a lui Karl Storck, sculptor care realizase în 1869 statuia spãtarului Mihail Cantacuzino. Statuia domniţei, din marmurã albã, a fost instalatã în partea sudicã a bisericii, în careul format de Aşezãmintele Domniţei Bãlaşa, la care s-a adãugat, în anul 1838, unul dintre cele mai cunoscute edificii ale oraşului Bucureşti, Spitalul Brâncovenesc, ctitorie a Saftei Grigore Basarab Brâncoveanu.

Distrugerile provocate de buldozerele regimului totalitar comunist au avut drept urmare demolarea aşezãmintelor şi a spitalului, iar statuia Domniţei Bãlaşa, scoasã de pe vechiul amplasament, a fost aşezatã dupã 1989 în curtea bisericii.

Imaginea reprodusã pe marca poştalã cu valoarea nominalã de 1 leu aparţine unei icoane din patrimoniul Paraclisului patriarhal Aşezãmintele Brâncoveneşti Biserica Domniţa Bãlaşa, care adãposteşte şi mormântul primului ctitor al lãcaşului de cult.

Sperãm ca Sãrbãtorile de iarnã sã vã cuprindã pe toţi în luminoasa lor magie…

La mulţi ani !

Colectivul Romfilatelia

          Aducem mulţumiri Paraclisului patriarhal Aşezãmintele Brâncoveneşti Biserica Domniţa Bãlaşa pentru imaginile puse la dispoziţiela realizarea acestei emisiuni de mãrci poştale.

 

Data Aparitie:2013-11-22

Craciun_2013_box

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

4 × four =