Abonează-te PLIANT ABONAMENT BINE AȚI VENIT ÎN ROMÂNIA! WELCOME TO ROMANIA! Comandă Detalii emisiune ROMÂNIA, UN TEZAUR EUROPEAN ROMANIA, A EUROPEAN TREASURE Detalii emisiune Comandă ROMÂNI GENIALI BRILLIANT ROMANIANS Detalii emisiune Comandă ROMÂNI CELEBRI FAMOUS ROMANIANS Detalii emisiune Comandă ATENEUL ROMÂN – 125 DE ANI DE LA INAUGURARE ROMANIAN ATHENAEUM – 125 YEARS SINCE THE INAUGURATION Comandă Detalii emisiune Comandă TIMIȘOARA – 800 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARÃ TIMISOARA – 800 YEARS OF DOCUMENTARY TESTIMONY Detalii emisiune Comandă IAŞI, ORAŞ AL MARII UNIRI IASI, CITY OF THE GREAT UNION Detalii emisiune Comandă PĂSĂRI DIN DELTA DUNĂRII BIRDS FROM THE DANUBE DELTA Detalii emisiune Comandă

Colecţii de marcă

Colectii_M Cu ocazia cercetărilor arheologice din anul 1950, a fost descoperită crucea relicvar. Ulterior, tot la Dinogeţia, în 1954, a fost descoperit un tezaur de podoabe şi monede în compoziţia căruia intră mai multe piese ornamentate cu filigran şi granulaţie. Descoperit într-o groapă, pusă în legătură cu o locuinţă atribuită, pe baza inventarului, unui „bogat ţesător”, tezaurul era compus din podoabe (două brăţări de argint, cercei din argint aurit, două verigi de aur, un inel de aur şi trei de argint), obiecte diverse (fusaiole de ardezie şi un cuţitaş de fier) şi unsprezece monede (şapte din aur şi patru din argint) emise între 976 şi 1059. Cu analogii atât în Imperiul Bizantin, cât şi în afara acestuia, piesele de podoabă din acest tezaur ne sugerează diferite ipostaze ale artei metalelor preţioase de la Dinogeţia, la frontiera nordică a Imperiului.
De la jumătatea secolului al X-lea şi până în a doua jumătate a secolului al XI-lea se întinde perioada de apogeu a Imperiului Bizantin, o epocă în care autoritatea acestuia a fost în egală măsură recunoscută de aliaţi şi acceptată de duşmani. Regiunea Dunării de Jos a fost organizată în mai multe unităţi administrative, între care cea mai durabilă a fost provincia Paradounavon.
Primele trei timbre ale emisiunii filatelice ilustrează podoabe şi monede ce fac parte din tezaurul descoperit în anul 1954.
Timbrul cu valoarea nominală de 3,00 lei ilustrează două inele, unul din argint aurit şi altul din aur, şi o verigă de aur.
Primul inel are o circumferinţă lată, cu chatonul în formă de cupolă cu suprafaţa acoperită cu granulaţie grupată în sectoare triunghiulare, baza fiind marcată de un cadru format din mici sfere metalice.
Al doilea inel de aur are chatonul supraînălţat, sugerând silueta unei construcţii cu etaje, coloane şi cupolă. Piesa oferă o altă ilustrarea tehnicilor ornamentale – filigran şi granulaţie – regăsite şi pe „engolpionul de la Dinogeţia”: putem observa firele de aur simple, răsucite sau împletite,dar şi granulele desfăşurate pe suprafaţă, grupate în ciorchine sau fixate în poziţii izolate. Iniţial, aspectul somptuos al inelului era completat prin incrustarea cu pietre ornamentale, montate în casetele care se pot observa pe circumferinţa chatonului, plasate în deschiderea arcadelor.
Veriga ilustrată a fost realizată prin răsucirea a trei sârme de aur, două simple, mai groase, şi una torsadată, mai subţire.
Timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei ilustrează din componenţa tezaurului trei monede de aur emise între anii 976 şi 1025.
Două sunt ilustrate pe avers, putându-se observa bustul lui Hristos, cu barbă, cu nimbul cruciat în jurul capului, cu mâna dreaptă ridicată în semn de binecuvântare şi cu Evanghelia în cea stângă. Cea de-a treia monedă este ilustrată pe revers, cu busturile împăraţilor Vasile al II-lea în stânga şi Constantin al VIII-lea în dreapta, purtând veşminte de ceremonie specifice spaţiului bizantin şi susţinând amândoi, cu mâna dreaptă, o cruce lungă, patriarhală, reprezentată pe axul central al piesei.
Timbrul cu valoarea nominală de 9,10 lei ilustrează o verigă de aur şi un inel de argint.
Veriga are forma unei zale deschise cu capetele ascuţite şi uşor petrecute, fiind realizată prin împletirea a trei sârme de aur.
Inelul de argint are o siluetă asemănătoare celui din argint aurit, cu o circumferinţă lată, chatonul în formă de cupolă cu suprafaţa acoperită cu granulaţie grupată în sectoare triunghiulare, baza fiind marcată de un cadru format din mici sfere metalice.
Timbrul cu valoarea nominală de 14,50 lei ilustrează crucea relicvar de la Dinogeţia, ce a fost descoperită cu ocazia cercetărilor arheologice din anul 1950. În formă de cruce latină, cu braţele uşor evazate şi rotunjite spre extremităţi, crucea reprezintă o casetă compusă din două jumătăţi articulate longitudinal prin intermediul a două balamale. În interior se păstrează o bucăţică de pânză fină de mătase, în care este înfăşurată o mică relicvă.
Crucea are o lungime de 7,85 cm, o lăţime de 6,30 cm şi o greutate împreună cu lanţul de 77,27 g.
În accepţiune largă, engolpionul este un obiect căruia îi sunt atribuite puteri apotropaice (destinat apărării împotriva duhurilor rele), fiind purtat la gât şi suspendat în dreptul pieptului.

Romfilatelia mulţumeşte Muzeului Naţional de Istorie a României pentru sprijinul documentar acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

Data de aparitie: 2015-03-20

Colectii_box

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

sixteen + six =