Abonează-te PLIANT ABONAMENT BINE AȚI VENIT ÎN ROMÂNIA! WELCOME TO ROMANIA! Comandă Detalii emisiune ROMÂNIA, UN TEZAUR EUROPEAN ROMANIA, A EUROPEAN TREASURE Detalii emisiune Comandă ROMÂNI GENIALI BRILLIANT ROMANIANS Detalii emisiune Comandă ROMÂNI CELEBRI FAMOUS ROMANIANS Detalii emisiune Comandă ATENEUL ROMÂN – 125 DE ANI DE LA INAUGURARE ROMANIAN ATHENAEUM – 125 YEARS SINCE THE INAUGURATION Comandă Detalii emisiune Comandă TIMIȘOARA – 800 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARÃ TIMISOARA – 800 YEARS OF DOCUMENTARY TESTIMONY Detalii emisiune Comandă IAŞI, ORAŞ AL MARII UNIRI IASI, CITY OF THE GREAT UNION Detalii emisiune Comandă PĂSĂRI DIN DELTA DUNĂRII BIRDS FROM THE DANUBE DELTA Detalii emisiune Comandă

CENTENARUL NAȘTERII REGELUI MIHAI I

În semn de profund respect faţă de ultimul Rege al României, Romfilatelia introduce în circulaţie luni, 25 octombrie, a. c., emisiunea de mărci poştale omagială Centenarul nașterii Regelui Mihai I.

Emisiunea este alcătuită din două mărci poștale, o coliță nedantelată, un bloc de două timbre dantelate cu două vignete, un plic „prima zi” și două cărți poștale maxime, pentru pasionații de maximafilie.

Cele două timbre, ambele cu valoarea de 9 lei, ilustrează portretele Regelui Mihai I din copilărie și tinerețe, iar pe fundal redau imaginea Castelului Peleș din Sinaia.

Colița nedantelată prezintă în centru timbrul cu valoarea nominală de 31,50 lei, care redă portretul Regelui Mihai I în uniformă de aviator, timbrul find încadrat de stema Regatului României și coroana regală.

Regele Mihai I a văzut lumina zilei la Castelul Foișor din Sinaia, în ziua de 25 octombrie 1921, ca Principe al României. Părinții Regelui Mihai au fost Principele Moștenitor Carol și Principesa Moștenitoare Elena a României, iar bunicii lui au fost Regele Ferdinand I și Regina Maria, Regele Constantin și Regina Sofia ai Greciei.

Copilăria Regelui Mihai I a înregistrat, în anul 1925, o situație neașteptată: Principele Carol a părăsit România, iar Consiliul de Coroană a aprobat renunțarea acestuia la Tronul României. Prin ceea ce denumim „Actul de la 4 ianuarie”, Prințul Mihai a fost recunoscut drept Principe Moștenitor.

În anul 1927, după moartea Regelui Ferdinand I, Mihai va fi întronat ca Rege având alături o Regență formată din Principele Nicolae, Patriarhul Miron Cristea și Gheorghe Buzdugan, președintele Înaltei Curți de Casație, înlocuit mai târziu de Constantin Sărățeanu, consilier al Curții de Casație. Jurământul a fost depus în fața Parlamentului de noul Rege și de Regență la 20 iulie 1927.

Principalele partide politice s-au poziționat diferit față de Regență. Partidul Național Liberal a susținut-o, urgentând depunerea jurământului militar către Rege pentru a preveni formarea unui curent pro Carol al II-lea în armată. Partidul Național Țărănesc manifesta însă o atitudine menită să-l aducă în țară pe Principele Carol.

Regele Mihai, fiind minor, favoriza o autoritate vizibilă a Regenței, care s-a dovedit însă că nu avea abilitatea menită să arbitreze viața politică a țării. În aceste condiții, întoarcerea neanunțată și ilegală a lui Carol în România, la data de 8 iunie 1930, acceptată de reprezentanții partidelor politice, se înscrie, de fapt, ca un act de detronare a lui Mihai I.

În septembrie 1939 a început al Doilea Război Mondial. La 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a fost obligat să abdice și să părăsească țara, tronul revenindu-i pentru a doua oară lui Mihai.

Fără a mai enumera tragediile generate de starea de război, de luptele grele duse pe teritoriul Uniunii Sovietice, de distrugerile provocate de bombardamentele Aliaților, se impune să insistăm asupra rolului primordial pe care Regele Mihai I l-a jucat în scurtarea războiului și evitarea distrugerilor inestimabile pe care le-ar fi suferit România.  Alăturându-se politicienilor favorabili Aliaților și inițiativei de ieșire din alianța cu Germania nazistă, Regele Mihai I a realizat lovitura de stat de la 23 august 1944: arestarea lui Antonescu și restaurarea Constituției din 1923.

Prezența trupelor sovietice pe teritoriul României și lipsa de acțiuni concrete ale Aliaților le-au permis comuniștilor să impună un regim de teroare, prezent în viața românilor până în decembrie 1989.

Încercările Regelui Mihai I pentru limitarea abuzurilor guvernului impus de Uniunea Sovietică, greva regală (refuzul de a semna unele acte care încălcau legile democrației), apelurile făcute către marile puteri occidentale nu au avut rezultatele scontate.

La 30 decembrie 1947, actul de abdicare impusă a Regelui redactat de reprezentanții guvernului comunist, a fost semnat, Regele părăsind țara pe 3 ianuarie 1948. Aprecierile unor pasionați de bibliografia Majestății Sale, Regele Mihai I scot în evidență faptul că a fost un rege bun, precum bunicul său Ferdinand I, o personalitate modestă cu simțul datoriei față de țară. A avut însă parte de vremuri tulburi în care forțele răului au impus constrângeri străine spiritului său constituțional și de asemenea, străine mentalității clasei politice care făcuse România Mare la 1918.

Este cunoscut că după abdicare, în iunie 1948, Mihai I s-a căsătorit cu Ana, Principesă de Bourbon-Parma cu care a avut cinci fiice. În același an, autoritățile comuniste i-au retras cetățenia română, pe care Regele a recăpătat-o, după ultimele zvârcoliri ale concepțiilor comuniste, în anul 1997.

În timpul exilului impus, familia regală a României și-a asigurat existența prin venituri obținute din activități proprii în Elveția și Marea Britanie.

După revenirea în țară, Regele Mihai I a efectuat chiar în primul an de stabilire în România un tur în Europa de Vest făcând lobby pentru admiterea României în NATO și Uniunea Europeană.

În toată viețuirea sa, regele a păstrat cu sfințenie simbolul de națiune și de țară: Coroana Regală.
Rămasă în custodia Principesei Margareta, ca simbol al Regalității și al Monarhiei, reprezintă un bun de mare preț al națiunii, poporului român și al istoriei unui neam care a intrat în rândul națiunilor lumii odată cu încoronarea primului Rege Carol I, a cărui coroană de oțel a fost purtată la încoronare și de regele Mihai I, ultimul rege al României și ultimul mare Om de Stat, pildă de devoțiune, loialitate, curaj modestie și demnitate, atribute definite de cuvintele rostite în ședința Parlamentului României din 25 octombrie, în urmă cu un deceniu.

„Am servit națiunea română de-a lungul unei vieți lungi și plină de evenimente, unele fericite și multe nefericite. După 84 de ani de când am devenit Rege, pot spune fără ezitare națiunii române: Cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate și democrație, sunt identitatea și demnitatea.”

Romfilatelia mulţumeşte Casei Majestății Sale Custodele Coroanei pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.