Abonează-te PLIANT ABONAMENT BINE AȚI VENIT ÎN ROMÂNIA! WELCOME TO ROMANIA! Comandă Detalii emisiune ROMÂNIA, UN TEZAUR EUROPEAN ROMANIA, A EUROPEAN TREASURE Detalii emisiune Comandă ROMÂNI GENIALI BRILLIANT ROMANIANS Detalii emisiune Comandă ROMÂNI CELEBRI FAMOUS ROMANIANS Detalii emisiune Comandă ATENEUL ROMÂN – 125 DE ANI DE LA INAUGURARE ROMANIAN ATHENAEUM – 125 YEARS SINCE THE INAUGURATION Comandă Detalii emisiune Comandă TIMIȘOARA – 800 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARÃ TIMISOARA – 800 YEARS OF DOCUMENTARY TESTIMONY Detalii emisiune Comandă IAŞI, ORAŞ AL MARII UNIRI IASI, CITY OF THE GREAT UNION Detalii emisiune Comandă PĂSĂRI DIN DELTA DUNĂRII BIRDS FROM THE DANUBE DELTA Detalii emisiune Comandă

Cai în pictură

Cai_in_pictura_M Sub titlul „Cai în pictură”, Romfilatelia vă invită să redescoperiţi frumuseţea picturii româneşti din patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României, oferind astfel o privire de ansamblu asupra relaţiei dintre om şi acest nobil animal, prezentată de mari pictori români în diferite ipostaze.
Pictor şi pedagog român, membru post-mortem al Academiei Române (1948), Ioan Andreescu (1850-1882), pe care Octavian Paler l-a numit pictorul pământului, a reuşit să lase posterităţii, înainte de a pleca din această lume prematur, o creaţie impresionantă. Elev al Şcolii de Arte Frumoase condusă de Theodor Aman şi participant la cursurile Academiei libere Julian din Paris, Andreescu începe să lucreze ca profesor de desen la Buzău, iar verile şi le petrece pictând la Barbizon. Dacă de la început lucrările pictorului român au avut consistenţa operei autentice, în ultimii ani ai şederii în Franţa el apare edificat, stăpân pe mijloace, construind spaţiile cu subtilitatea cromatică pe care o dă doar desăvârşita dezinvoltură tehnică. În universul picturii lui Andreescu nu există soare, lumina izvorând din însăşi materia transpusă pe pânză. În ciuda aparentei răceli pe care o degajă, creaţia lui Andreescu este plină de căldură, ceea ce i-a determinat pe critici să vadă în pictura sa un amestec de adevăr şi visare. Lucrările de pictură La arat (detaliu ilustrat pe timbrul emisiunii cu valoarea nominală de 3,60 lei) şi Drumul mare (detaliu reprodus pe manşeta minicolii de 4 timbre), influenţate de pictura realistă a lui Gustave Courbet, se remarcă printr-o perspectivă panoramată, printr-o cromatică bazată pe contrastul cald-rece, dar şi printr-o compoziţie în care spaţiul este suveran. Interesat în egală măsură de diferite genuri ale picturii, Andreescu creează peisaje, portrete şi naturi statice.
Fondator al picturii române moderne şi unul dintre artiştii secolului al XX-lea care au încercat să evidenţieze valorile definitorii ale spiritualităţii româneşti, Nicolae Grigorescu (1838-1907) rămâne unul dintre reprezentanţii de seamă, fiind influenţat de Impresionismul european. După o timpurie ucenicie în atelierul pictorului ceh Anton Chladek, Grigorescu decorează şi pictează icoane pentru mai multe mănăstiri din ţară. Pleacă la Paris cu bursă, unde studiază la Şcoala de Belle-Arte, apoi pictează alături de membrii Şcolii de la Barbizon. Influenţat de acest mediu artistic, acesta ia contact atât cu impresionismul, cât şi cu realismul promovat de mişcarea de la Barbizon. Preocupat fiind de însuşirea unor modalităţi artistice novatoare, artistul optează pentru o cromatică impresionistă, dar şi pentru pictura „en plein-air”. În 1877, este convocat să însoţească armata română în calitate de „pictor de front”, realizând la faţa locului, în luptele de la Griviţa şi Rahova, desene şi schiţe. Realizate în perioada războiului de independenţă, lucrările Ofiţer de vânători călare (detaliu pe timbrul emisiunii cu valoarea nominală de 8,10 lei) şi Spionul (detaliu reprodus pe manşeta minicolii de 4 timbre) poartă amprenta picturii lui Theodor Gericault. Dinamismul scenelor, surprinse într-un moment de tensiune maximă, îi oferă pictorului prilejul să-şi manifeste măiestria artistică. În 1899, este numit membru de onoare al Academiei Române. Cu o formaţie în care se recunoaşte filonul tradiţiilor picturii murale şi experienţele impresioniştilor, Grigorescu îmbrăţişează toate genurile artistice. Influenţa covârşitoare pe care a avut-o asupra contemporanilor lui, a marcat şi evoluţia generaţiei ce i-a urmat, creaţia sa inaugurând astfel o tradiţie picturală de amplă rezonanţă.
Pictor şi grafician român de origine germană, Rudolf Schweitzer – Cumpăna (1886-1975), a studiat la Academia de Arte Frumoase de la Berlin, apoi la Academia de Arte Plastice de la Paris. Înzestrat desenator, având un ascuţit spirit de observaţie, Schweitzer-Cumpăna a pictat portrete, peisaje şi mai ales scene din viaţa ţărănească, în tehnici diferite (ulei, acuarelă şi desen, de predilecţie în cărbune) într-o viziune uneori realistă, iar alteori impresionistă. Lucrarea de pictură Ţăran cu căruţa (detaliu ilustrat pe timbrul emisiunii cu valoarea nominală de 9,10 lei), pictată într-o gamă cromatică caldă bazată pe contrastul cald-rece, aminteşte prin tuşă, dar şi prin exuberanţa cromatică de experienţa impresionistă. Paleta sa este caldă, în tonalităţi grave şi profunde. Despre el, Nicolae Iorga scria: „E un zbucium în acest suflet cu totul original, capabil de opere mari, un zbucium onest şi fecund. Nimic din ce face nu e ca la alţii dar nu pentru că o voieşte, ci pentru că e o necesitate absolută a sufletului său (…). De la acest pictor putem aştepta o nouă formulă a realităţilor pământului nostru.”
Pictoriţă româncă de origine armeană, Nutzi Acontz (1894-1957) a realizat multe peisaje dobrogene de un rafinament cromatic acoperind un registru larg, care o distinge şi o individualizează. Lucrarea de pictură Potcovitul cailor (detaliu ilustrat pe manşeta minicolii de 4 timbre), realizată într-o paletă coloristică rece, este realizată în plein-air, plină de prospeţimea şi spontaneitatea detaliilor. Compoziţia riguroasă o consacră pe artistă în rândul marilor maeştri ai picturii interbelice româneşti. Creaţia sa constă în lucrări răspândite în colecţii de artă din ţară şi din străinătate.
Denumit poetul plastic al florilor, Ştefan Luchian (1868-1916) „a marcat personalitatea distinctă a artei româneşti în ansamblul european, inspirându-se din frescele tradiţionale ale bisericilor medievale şi din arta populară, conturând şi simplificând planurile şi aplatizând volumele” (Adina Nanu). Ştefan Luchian se înscrie în 1885 la clasa de pictură a Şcolii Naţionale de Arte Frumoase, continuându-şi apoi studiile în Germania şi Franţa. Tehnicii uleiului, Luchian îi alătură, pentru peisaj şi pentru multe dintre naturile moarte cu flori, pastelul, cu care ajunge la o măiestrie inegalabilă. Fluiditatea contururilor, delicateţea catifelată a petalelor, le-a evocat cel mai bine prin intermediul pastelului. „Florile” lui Luchian au acea intensitate aproape dramatică a sentimentului, acea lumină interioară, acea simplitate gravă care fac din multe dintre ele adevărate capodopere – este de ajuns să menţionăm Anemonele. Mai puţin cunoscută publicului amator de artă, lucrarea Amazoană (detaliu ilustrat pe plicul „prima zi” al emisiunii) se remarcă prin acordurile diafane de culoare, prin simbioza dintre cal şi călăreaţă, dar şi prin spontaneitatea notaţiei. Impresia de ansamblu devine primordială pentru artist şi oferă unicitate operei sale. Pictorul Ştefan Luchian a fost un deschizător de drumuri, prin încercarea sa de a-şi impune propriul stil în pictura românească.

Romfilatelia mulţumeşte Muzeului Naţional de Artă al României pentru sprijinul documentar acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

Data de aparitie: 2015-07-21

Cai_in_pictura_box

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

twenty − 7 =