BUCUREȘTI, 555 ANI DE EXISTENȚÃ

BUCURESTI_555_M

Peste cinci veacuri de istorie, culturã și identitate româneascã: acesta este Bucureștiul în care strãmoși inoștri au construit România modernã, prin consolidarea spiritualã și instituționalã a profilului identitar și unitãții poporului român. Astãzi, Bucureștiul se prezintã ca unul dintre cele mai mari orașe ale continentului în care arhitectura ultimilor ani și stilul vibrant de viațã al locuitorilor sãi fac din capitala României un punct de reper pe harta Europei.

Prima atestare istoricã a Bucureștiului dateazã din 20 septembrie 1459, fiind menționat ca una dintre reședințele domnitorului Vlad Țepeș. La împlinirea a 555 de ani de la prima menționare a orașului și consacrarea sa oficialã ca reședințã domneascã, Romfilatelia dedicã „orașului lui Bucur” emisiunea aniversarã București, 555 de ani de existențã, prin care este ilustratã una din fațetele emblematice ale orașului: arhitectura modernã, clãditã în secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Emisiunea este alcãtuitã din șase timbre poștale care ilustreazã clãdiri simbolice ale Bucureștiului modern de la cumpãna secolelor XIX-XX, și timbrul coliței pe care este reprezentatã Fântâna Zodiac din Parcul Carol.

Pe timbrul cu valoare nominalã de 3,30 lei este ilustrat Palatul Bãncii Naționale a României.

Construit pe terenul unui han datând din secolul al XVII-lea, clãdirea este un element arhitectural de referințã al modernizãrii urbane bucureștene din acea perioadã care se identificã cu opera mai multor arhitecți formați în Franța. Construcția Palatului a început în 1883 și s-a terminat în 1900. Clãdirea a fost ridicatã în stilul Renașterii franceze, preluând de asemenea elemente din Clasicismul francez, iar „structura de rezistențã și materialele folosite sunt în deplinã concordanțã cu tehnica cea mai modernã a sfârșitului de secol XIX” (N. Lascu). Astfel, utilizarea sistemelor tradiționale, precum zidãria portantã și boltirea zonei centrale a subsolului, este completatã cu utilizarea consistentã a noilor materiale de construcție, în special a metalului. Acoperișul se remarcã prin cele cinci cupole inspirate de cele ale Turnului Orologiului Palatului Luvru. Interiorul de excepție impresioneazã atât prin elementele de decor (precum șemineurile, candelabrele, ferestrele circulare sau picturile murale), cât și prin scãrile monumentale.

O altã bijuterie arhitecturalã a Capitalei este actualul Palat al Patriarhiei, reprezentat pe timbrul cu valoarea nominalã de 4,30 lei. Istoria locului începe la jumãtatea secolului al XVII-lea când se menționeazã Dealul Mitropoliei (astãzi Dealul Patriarhiei) ca fiind acoperit cu vițã de vie din proprietatea domnitorilor țãrii și adãpostind de asemenea un complex mãnãstiresc.

Palatul Patriarhiei a fost ridicat între 1656-1658 de cãtre domnitorul Constantin Șerban Basarab, cunoscând schimbãri în mai multe rânduri. Printre acesteaeste cea din 1907 când se înlocuiește fostul palat, ce servea drept sediul Adunãrii Deputaților al cãrei președinte era, conform cutumei, Mitropolitul, cu noua clãdire, opera arhitectului Dimitrie Maimarolu, prima lucrare de beton armat din România.

Fațada construcției, realizatã în stil neo-clasic, are o lungime de 80 m, iar corpul intrãrii este decroșat, având un peristil format din 6 coloane ionice. Cupola clãdirii, ce va fi refãcutã dupã cutremurul din 1940, estea semãnãtoare cu cea a Ateneului. Fațada este ornatã cu pilaștrii pe douã nivele, iar corpurile de colț sunt decorate și dominante.

Pe timbrul cu valoarea nominalã de 4,50 lei este înfãțișatã o altã creație desãvârșitã a arhitectului Ion D. Berindei – Casa Toma Stelian, aparținând ministrului Justiției din acea vreme.

Donatã ulterior statului român, casa a devenit muzeu de artã, conform dorinței proprietarului. Colecția de artã a ministrului Toma Stelian numãra peste 500 de picturi și câteva zeci de sculpuri, aparținând unor artiști români de renume.

Începând cu anul 1950, clãdirea a servit drept sediu al Uniunii Scriitorilor. Refãcutã în urma cutremurului din 1977, casa dobândește un aspect schimbat, fațada devenind mult mai sobrã.

Inițial, clãdirea se mândrea cu elemente arhitecturale specifice atât stilului clasic, simetric, cât și din repertoriul caracteristic arhitectului Berindei precum ferestrele cu parapeți, cornișe proeminente, intrarea marcatã de o marchizã din sticlã și fier forjat.

Interiorul casei este elegant și opulent, pereții fiind decorați cu picturi tematice și accesorii fine de epocã.

Pe timbrul cu valoarea nominalã de 5,00 lei, este ilustrat Palatul Krețulescu, clãdire istoricã construitã la începutul secolului al XX-lea, aparținând familiei Krețulescu.

Dupã ridicarea la 1700 a primei construcții pe terenul actual, clãdirea va cunoaște în timp nenumãrate modificãri radicale, mai mulți arhitecți punându-și amprenta asupra acestuia. Înfãțișarea de astãzi se datoreazã arhitectului român Petre Antonescu, ce reconstruiește clãdirea la cererea moștenitoarei Elena Krețulescu, în stilul Renașterii franceze. Decorațiile și prețiozitatea se remarcã atât la interior, cât și la exterior. Astfel se pot întâlni plafoane cu ornamente din lemn gravate sau modele de stucco care imitã culoarea și textura lemnului.

Dacã în perioada interbelicã acesta a adãpostit Muzeul de Artã Religioasã, în prezent, el este sediul UNESCO – Centrul European de Învãțãmânt Superior.

Pe timbrul cu valoarea nominalã de 6,00 lei este reprezentat Palatul Facultãții de Medicinã, clãdire ce gãzduiește Universitatea de Medicinã și Farmacie „CarolDavila” din București.

Monument arhitectural ridicat între 1902-1903 în stil neoclasic francez, dupã planurile arhitectului elvețian Louis Blanc, palatul este construit din piatrã, pe trei etaje.

Monumentala intrare principalã este strãjuitã de coloane ionice, iar subsolul, construit din piatrã, reprezintã de fapt soclul pe care este ridicatã clãdirea formatã din 3 etaje. Fațada principalã, simetricã este formatã dintr-un parter înalt în apareiaj, în care pot fi observate ferestrele în arc de cerc.

Corpul central, construit în rezalit, prezintã o colonadã și un fronton bogat ornat. Colțurile fațadei, scoase în fațã, adãpostesc scãrile care permit accesul spre etajele superioare. Fațada dinspre parcul din curtea palatului este desfãșuratã simetric fațã de cele douã volume masive din capetele acoperite cu cupole și prezintã cinci arce.

Edificiul este printre cele mai frumoase din București, dar și printre cele mai valoroase datoritã rolului pe care l-a avut încã de la începutul secolului trecut în evoluția învãțãmântului medical românesc.

Pe timbrul cu valoarea nominalã de 9,10 lei este reprezentat Muzeul Național de Geologie. În prezent, acesta se gãsește în clãdirea menitã sã gãzduiascã Institutul Geologic al României fondat în 1906 din ordinul Regelui Carol I, cu scopul de a îndeplini rolul unui serviciu geologic național.

Clãdirea se aflã printre punctele de reper arhitecturale ale Bucureștiului de la începutul secolului trecut, fiind construitã dupã planurile arhitectului Victor Ștefãnescu, în stil neobrâncovenesc, cu mobilier masiv din stejar la interior și o scarã în spiralã ce ducea la balconul care înconjura sala bibliotecii cu un brâu. Încã de la înființare, institutul a gãzduit o activitate dinamicã de cercetare, un muzeu incipient fiind organizat încã de la deschidere într-una din sãlile de la parter și conținea colecții de roci și minerale.

Deschiderea oficialã a Muzeului Geologic s-a fãcut în aprilie 1990, fiind amenajat în 22 de sãli. Uriașul patrimoniu muzeal de astãzi conține circa 85.000 de eșantioane.

Pe timbrul coliței cu valoarea nominalã de 9,10 lei este reprezentatã Fântâna Zodiac, monument istoric ce se gãsește la intrarea în Parcul Carol. Inauguratã în 1935 de cãtre regele Carol al II-lea, cu ocazia festivitãților ocazionate de Luna Bucureștilor, fântâna și-a pãstrat nealterate numele și înfãțișarea. Aceasta este un simbol al evoluției culturale din perioada interbelicã, dar și a importanței oferite spațiilor verzi în acea vreme.

Creație a arhitectului Octav Doicescu, Fântâna este alcãtuitã dintr-un bazin circular, în mijlocul cãreia se înalțã o cupã de piatrã, cu mozaicuri negre reprezentând zodiile.

 

Romfilatelia mulțumește Primãriei Municipiului București, fotografilor George Avanu și Lucian Tudose și domnului Cornel Constantin Ilie, istoric, pentru sprijinul documentar și fotografic acordat în realizarea acestei emisiuni de mãrci poștale.

 

Data Aparitie:2014-09-20

bucuresti_555_box