Abonează-te PLIANT ABONAMENT BINE AȚI VENIT ÎN ROMÂNIA! WELCOME TO ROMANIA! Comandă Detalii emisiune ROMÂNIA, UN TEZAUR EUROPEAN ROMANIA, A EUROPEAN TREASURE Detalii emisiune Comandă ROMÂNI GENIALI BRILLIANT ROMANIANS Detalii emisiune Comandă ROMÂNI CELEBRI FAMOUS ROMANIANS Detalii emisiune Comandă ATENEUL ROMÂN – 125 DE ANI DE LA INAUGURARE ROMANIAN ATHENAEUM – 125 YEARS SINCE THE INAUGURATION Comandă Detalii emisiune Comandă TIMIȘOARA – 800 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARÃ TIMISOARA – 800 YEARS OF DOCUMENTARY TESTIMONY Detalii emisiune Comandă IAŞI, ORAŞ AL MARII UNIRI IASI, CITY OF THE GREAT UNION Detalii emisiune Comandă PĂSĂRI DIN DELTA DUNĂRII BIRDS FROM THE DANUBE DELTA Detalii emisiune Comandă

BISERICA MÃNÃSTIRII CURTEA DE ARGEȘ – 500 DE ANI

500ani_Curtea_Arges_M Consideratã, la 1654, de scriitorul şi cãlãtorul arab creştin Paul de Alep, ca fiind „una din minunile lumii“, Biserica Mãnãstirii Curtea de Argeş a fost construitã de domnitorul Neagoe Basarab între anii 1512-1517, pe temeliile Catedralei Mitropolitane ziditã de Vlad al II-lea Dracul, tatãl lui Vlad Țepeş, care era „dãrâmatã şi neîntãritã“.

De numele Mãnãstirii Curtea de Argeş se leagã şi una dintre cele mai frumoase legende populare – „Legenda Meşterului Manole“ – care a fãcut înconjurul lumii.

Se spune cã Negru Vodã a adus meşteri iscusiţi pentru a înãlţa lãcaşul de cult, dar ceea ce ei construiau ziua, se nãruia în noaptea urmãtoare. Într-una din nopţi, Meşterul Manole a visat cã, pentru a rezista zidurile, trebuie sã fie ziditã prima soţie de meşter care vine sã le aducã acestora mâncare. A doua zi, cea care a venit a fost Ana, soţia însãrcinatã a lui Manole, iar el a trebuit sã o zideascã pe latura sudicã.

          Când construcţia a fost gata, Negru Vodã, impresionat de frumuseţea mãnãstirii, a dat ordin slujitorilor sã ia scãrile care duceau la acoperiş pentru ca meşterii sã nu mai poatã coborî pentru a face altã bisericã mai frumoasã, dupã cum se lãudaserã. Atunci ei au luat hotãrârea de a-şi face aripi din şindrilã pentru a putea zbura spre sol. Dar ei s-au prãbuşit, unul dupã altul, iar în locul unde a cãzut Manole, a apãrut un izvor despre care se spune cã reprezintã lacrimile Meşterului. Acesta se aflã în imediata apropiere a mãnãstirii.

Biserica are o lungime de 26 m, o lãţime de 15 m şi înãlţimea de 31 m. Din punct de vedere arhitectonic, ea aparţine stilului bizantin, iar elementele decorative din exterior au fost influenţate de arta arabã, persanã şi armeanã.

Pronaosul, parte a construcţiei propriu-zise, este despãrţit de Naos printr-un chenar de uşã montat între douã coloane.

În faţa intrãrii bisericii şi a scãrii de acces cu 12 trepte se aflã un agheasmatar deschis, sprijinit pe patru coloane, lucrat din marmurã de diferite nuanţe şi forme geometrice.

Pictura interioarã a fost executatã şi terminatã de zugravul Dobromir din Târgovişte, în anul 1526.

Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“ a fost sfinţitã în luna august a anului 1517, în prezenţa lui Kir Theolipt, Patriarhul Constantinopolului, însoţit de un mare sobor de ierarhi, preoţi, alãturi de egumenul mãnãstirilor de pe Sfântul Munte Athos şi Mitropolitul Țãrii Româneşti, Macarie.

De-a lungul timpului, biserica a fost supusã mai multor lucrãri de restaurare.

Ultima restaurare radicalã a fost sãvârşitã în a doua jumãtate a secolului al XIX-lea, de arhitectul francez André Lecomte du Noüy şi de arhitectul român Nicolae Gabrielescu.

Pereţii lãcaşului de cult au fost decoraţi cu picturi realizate de maeştrii francezi F. Nicolle, Ch. Renouard, precum şi de românul N. Constantinescu din Curtea de Argeş. Impresionant este şi grupul celor 12 coloane ce-i reprezintã pe cei 12 Apostoli.

Paraclisul Mãnãstirii adãposteşte moaştele Sfintei Filofteia. Aici se aflã şi Evanghelia pictatã şi scrisã cu litere de aur de Regina Elisabeta, înfãţişând scene din Sãptãmâna Mare.

În pronaosul bisericii se aflã lespedea de piatrã ce acoperã mormântul a trei copii ai lui Neagoe Basarab, Petru, Ion şi Anghelina. Alãturi se aflã piatra de mormânt a lui Neagoe Basarab, a soţiei sale Despina şi a unei alte fiice a lor, Stana. Tot aici se aflã şi piatra de mormânt a voievodului Radu de la Afumaţi, socotitã a fi cea mai frumoasã din câte se aflã pe mormintele domnilor, prezentând din acest punct de vedere un mare interes istoric şi decorativ.

Pe faţada vesticã a clãdirii sunt patru inscripţii: cele din dreapta intrãrii sunt scrise în vechea slavonã din vremea lui Neagoe Basarab, iar cele din stânga dateazã din perioada restaurãrilor fãcute de Șerban Cantacuzino (1682) şi Carol I (1886).

Pronaosul Bisericii Mãnãstirii Curtea de Argeş este considerat a fi Necropola Regalã a României, aici odihnind, alãturi de voievozi, rãmãşiţele pãmânteşti, ale Regilor Carol I, Ferdinand şi ale Reginelor Elisabeta şi Maria.

 

Aducem mulţumirile noastre Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de mãrci poştale.

Data Aparitie:2012-10-12

500ani_Curtea_Arges_box

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

17 − 7 =