Abonează-te PLIANT ABONAMENT BINE AȚI VENIT ÎN ROMÂNIA! WELCOME TO ROMANIA! Comandă Detalii emisiune ROMÂNIA, UN TEZAUR EUROPEAN ROMANIA, A EUROPEAN TREASURE Detalii emisiune Comandă ROMÂNI GENIALI BRILLIANT ROMANIANS Detalii emisiune Comandă ROMÂNI CELEBRI FAMOUS ROMANIANS Detalii emisiune Comandă ATENEUL ROMÂN – 125 DE ANI DE LA INAUGURARE ROMANIAN ATHENAEUM – 125 YEARS SINCE THE INAUGURATION Comandă Detalii emisiune Comandă TIMIȘOARA – 800 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARÃ TIMISOARA – 800 YEARS OF DOCUMENTARY TESTIMONY Detalii emisiune Comandă IAŞI, ORAŞ AL MARII UNIRI IASI, CITY OF THE GREAT UNION Detalii emisiune Comandă PĂSĂRI DIN DELTA DUNĂRII BIRDS FROM THE DANUBE DELTA Detalii emisiune Comandă

ANUL OMAGIAL AL SFINȚILOR ÎMPÃRAȚI CONSTANTIN ȘI ELENA

Ctin_Elena_M Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotãrât ca anul 2013, când se împlinesc 1700 de ani de la Edictul de toleranţã religioasã de la Milano, sã fie declarat Anul omagialal Sfinţilor Împãraţi Constantin şi Elena, acţiune cãreia i se alãturã şi Romfilatelia prin introducerea în circulaţie a unei emisiuni de mãrci poştale dedicatã acestui eveniment de mare amploare al Bisericii Ortodoxe Române.

Constantin cel Mare sau Constantin I (Gaius Flavius Aurelius Constantinus) a trãit între anii 272-337, iar ca Împãrat Roman a domnit între anii 306-337. Înainte de convertirea sa la religia creştinã, Constantin era adeptul cultului Soarelui şi vedea în Sol Invictus temelia Imperiului sãu.

În anul 312 a avut loc bãtãlia cu Maxenţius desfãşuratã la Pons Milvius (Podul Vulturului), în care Constantin a fost biruitor. Acest fapt nemaipomenit a constituit un pas hotãrâtor pentru a îmbrãţişa religia creştinã. Istoricii vremii susţin cã Împãratul a vãzut pe cer o Cruce luminoasã, având înscris cu stele textul: Cu aceasta vei birui!, iar în noaptea premergãtoare bãtãliei, Însuşi Mântuitorul Iisus Hristos i S-a arãtat în vis, cerându-i ca pe steagurile soldaţilor sã punã Crucea vãzutã pe cer. Câştigarea bãtãliei a fost pentru Constantin un adevãrat miracol, ţinând cont de faptul cã el deţinea o armatã compusã din doar 20.000 de soldaţi, în timp ce Maxenţius avea un efectiv de 150.000.

Convins fiind de valoarea religioasã şi moralã a Creştinismului, Împãratul Constantin îl declarã religio licita în întreg Imperiul Roman.

În anul 313, prin Edictul de la Milano se stabileşte libertatea practicãrii religiei creştine, iar în anul 324, dupã înfrângerea lui Licinius, conducãtorul Imperiului Roman de Rãsãrit, Constantin, restabileşte unitatea Imperiului.

Primul Sinod Ecumenic desfãşurat la Niceea, în anul 325, a situat Biserica drept un important factor spiritual, moral şi cultural în Stat, recunoscându-se, totodatã, faptul cã Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu întrupat.

Constantin Cel Mare a extins sfera de interes a Imperiului în teritoriile dintre Dunãre şi Marea Neagrã, rezidind edificii publice şi cetãţi (Adamclisi, jud. Constanţa; Sucidava, azi oraşul Corabia, jud. Olt), inaugurând şi podul peste Dunãre dintre Sucidava şi Oescus în data de 5 iulie 328.

Pe malul Bosforului a pus bazele „noii Rome” prin construirea oraşului-capitalã Constantinopol. Imperiul ia forma unei monarhii de drept divin, care se baza pe o societate puternic ierarhizatã.

Mama Împãratului Constantin, Împãrãteasa Elena a exercitat o puternicã influenţã asupra convertirii fiului sãu la Creştinism şi a întreprins o susţinutã cercetare pentru aflarea Crucii pe carea fost rãstignit Mântuitorul Iisus Hristos.

Tradiţia Bisericii confirmã faptul cã o parte din lemnul Crucii Rãstignirii Domnului a fost pãstratã în Ierusalim, iar o alta a fost adusã la Constantinopol, în Biserica Sfânta Sofia.

Împãrãteasa Elena a trecut la cele veşnice în anul 329, iar în anul 337 fiul ei, Împãratul Constantin, a închis ochii în Nicomidia, dupã ce primise botezul creştin. Cei doi împãraţi au fost depuşiîn biserica Sfinţii Apostoli din Constantinopol, ctitoritã de ei ca necropolã apostolicã şi imperialã.

Biserica Ortodoxã i-a canonizat ca Sfinţi, fixând ca datã de sãrbãtorire anualã, ziua de 21 mai.

Imaginile mãrcilor poştale reproduc douã icoane ale Sfinţilor Împãraţi Constantin şi Elena, realizate în maniere diferite, aflate în patrimoniul Catedralei Patriarhale.

Pe timbrul cu valoarea de 4,70 lei este ilustratã o icoanã realizatã în stil bizantin, iar pe cel cu valoarea de 9,10 lei o icoanã parte a Catapetesmei Catedralei, realizatã de Otilia Michail Oteteleşanu în perioada 1961-1964, în tehnica email pe placã de argint. Pe plicul prima zi este ilustratã racla de argint cu moaştele Sfinţilor Împãraţi Constantin şi Elena.

Aducem mulţumirile noastre Preafericitului Pãrinte Daniel, Arhiepiscopul Bucureştilor, Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei, Locţiitor al Tronului Cezareei Capadociei şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi Arhiepiscopiei Bucureştilor pentru sprijinul oferit la realizarea acestei emisiuni de mãrci poştale.

 

Data Aparitie:2013-05-21

Ctin_Elena_box

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

nineteen + 2 =