Abonează-te PLIANT ABONAMENT BINE AȚI VENIT ÎN ROMÂNIA! WELCOME TO ROMANIA! Comandă Detalii emisiune ROMÂNIA, UN TEZAUR EUROPEAN ROMANIA, A EUROPEAN TREASURE Detalii emisiune Comandă ROMÂNI GENIALI BRILLIANT ROMANIANS Detalii emisiune Comandă ROMÂNI CELEBRI FAMOUS ROMANIANS Detalii emisiune Comandă ATENEUL ROMÂN – 125 DE ANI DE LA INAUGURARE ROMANIAN ATHENAEUM – 125 YEARS SINCE THE INAUGURATION Comandă Detalii emisiune Comandă TIMIȘOARA – 800 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARÃ TIMISOARA – 800 YEARS OF DOCUMENTARY TESTIMONY Detalii emisiune Comandă IAŞI, ORAŞ AL MARII UNIRI IASI, CITY OF THE GREAT UNION Detalii emisiune Comandă PĂSĂRI DIN DELTA DUNĂRII BIRDS FROM THE DANUBE DELTA Detalii emisiune Comandă

300 DE ANI DE LA MARTIRIUL SFINȚILOR BRÂNCOVENI

300_Brancoveanu_M„Fă binele și orice ți se va întâmpla, el nu piere. Oricât ai fi de prigonit, ori în ce chip ți  s-ar isprăvi viața, chiar îți vine ceasul; dacă nu al fericirii,măcar al rugăciunilor recunoscătoare pe mormântul tău. Soarta lui Brâncoveanu, slăvit până și acolo unde sângerase și vădit cu cele mai mari laude chiar și acolo unde stătuse două veacuri ascuns, o spune îndestul!” Nicolae Iorga

Domnitorul martir și sfânt Constantin Brâncoveanu descindea după tată din Boierii Brâncoveni, iar după mamă (jupâneasa Stanca) din vestita familie a Cantacuzinilor. Tatăl său, Matei, zis Papa Brâncoveanu, moare într-o luptă de apărare a Dealului Mitropoliei în anul 1655, în timpul răscoalei unui regiment de lefegii străini. Grija pentru copilul de numai un an este preluată de stolnicul Constantin Cantacuzino, care se întorsese de la studii din Italia (Padova).

În timpul domniei unchiului său, Șerban Cantacuzino, tânărul viitor domn Constantin Brâncoveanu obține prima dregătorie (al doilea postelnic) la vârsta de 18 ani. Urmează mai apoi parcurgerea unor trepte ierarhice cum au fost logofăt, mare agă, ispravnic de scaun (la 26 de ani) și, după numai un an, mare postelnic. La moartea domnitorului Șerban Vodă, boierii, împreună cu Înalta Poartă de laIstanbul, îl confirmă ca domn. Era anul 1688, când Brâncoveanu avea 34 de ani.

La vârsta de 20 de ani (anul 1674) se căsătorise cu Maria, nepoată de fiu a fostului domn, Antonie Vodă din Popești. Cu soția sa, viitorul domnitor a avut 11 copii: patru băieți și șapte fete.

Cunoscător al limbilor turcă, greacă și slavonă, s-a manifestat ca o personalitate recunoscută și activă pe plan european, asigurând pe timpul domniei lui de 26 de ani (1688-1714) o epocă de binefaceri pentru Țara Românească în toate domeniile.

Moștenirea domniei lui Constantin Brâncoveanu se trage din ceea ce a reprezentat el ca personalitate de prim rang: om politic, diplomat, gospodar, reformator, sprijinitor al culturii, însemnat ctitor de așezăminte și de școală, creator de epocă și de stil („stilul brâncovenesc”), domn creștin și martir al neamului românesc.

Sub cârmuirea lui Vodă Brâncoveanu se remarcă o epocă de renaștere culturală, din care se desprinde vizibil Academia Domnească din București, înființată de Șerban Cantacuzino, dar reorganizată de noul domn. Aici se predau cunoștințe umaniste și  științifice, având prezenți la cursuri și tineri din alte țări. Stilul brâncovenesc în domeniul învățăturii este exprimat prin sintagmele „setea de carte” sau „chemarea spre învățătură”. În domeniul artei apar schimbări vizibile mai ales în arta aurarilor și argintarilor care îmbrăcau cărțile de mare valoare, arta gravorilor care ilustrau tipăriturile, pictura, în care excelează Pârvu Mutu Zugravul, „zugravul zugravilor” epocii brâncovenești.

Stilul brâncovenesc în arhitectură îl regăsim la bisericile de la Mănăstirile Hurezi, Râmnicu Sărat, Doicești și Sfântul Gheorghe Nou din București. La construcțiile laice stilul se evidențiază la Palatul de la Potlogi, la cel de la Mogoșoaia și la ansamblul refăcut al Curții Vechi.

În anul 1714, în ajunul sărbătorilor de Paști, domnitorul Constantin Brâncoveanu a fost ridicat de un trimis al Înaltei Porți și dus la Constantinopol, împreună cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ștefan, Radu și Matei, cu cumnatul său Sfetnicul Ianache Văcărescu și o parte din avere.

Închiși în sinistra închisoare Yedikule, Istanbul, vreme de patru luni, au fost supuși la chinuri și îndemnați să renunțe la creștinism pentru a recăpăta libertatea. Refuzul domnitorului a fost pedepsit de Sultan cu condamnarea la moarte. În ziua de 15 august 1714, când împlinea 60 de ani, domnitorul împreună cu sfetnicul și cei patru fii ai săi au fost executați prin decapitare. Trupurile lor aruncate în mare au fost recuperate de creștini și îngropate în insula Halki. De aici, după multe și periculoase încercări, în anul 1720, Doamna Maria, văduva voievodului martir, a recuperat rămășițele soțului ei și le-a depus la Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București.

Pentru credința lor neabătută, pentru modul exemplar în care au înfruntat moartea rămânând creștini până la capăt, în anul 1992 Biserica Ortodoxă Română i-a trecut pe cei șase martiri în rândul Sfinților.

Mărcile poștale ale emisiunii 300 de ani de la martiriul Sfinților Brâncoveni aduc un omagiu sacrificiului suprem al Sfântului Constantin Brâncoveanu, cel care rămâne în istoria neamului și în conștiința românilor ca ultimul domnitor al evului mediu, primul domnitor al epocii moderne și „Apusul de soare” al domnilor Basarabi.

Timbrul cu valoarea nominală de 2,40 lei reproduce imaginea domnitorului Constantin Brâncoveanu într-o gravură de epocă, alături de efigia Domnitorului.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 5,00 lei este ilustrată icoana din Biserica Mănăstirii Hurezi, care îi înfățișează pe Sfinții Martiri Brâncoveni, alături de Ianache Văcărescu.

Timbrul cu valoarea nominală de 14,50 lei ilustrează imaginea clădirii Bisericii Sfântul Gheorghe Nou din Bucuresti, lăcaș voievodal Brâncovenesc, reprodusă după o litografie din sec. al XIX-lea reprezentând lăcașul de cult, aceasta fiind ultima ctitorie a Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu și adăpostind mormântul cu moaștele acestuia.

Romfilatelia aduce respectoase mulțumiri Preafericirii Sale Părintele Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Arhiepiscopiei Bucureștilor, Bisericii Sfântul Gheorghe Nou din București și Mănăstirii Hurezi pentru binecuvântarea și sprijinul documentar oferite la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Data de aparitie: 2014-08-16

300_Brancoveanu_box

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

eighteen + twenty =