UNIFORMELE REGALITĂȚII ROMÂNEȘTI (I)

În semn de recunoaștere a importanței familiei regale românești pentru istoria României atât din punct de vedere politic cât și militar, Romfilatelia îi dedică emisiunea de mărci poștale „Uniformele regalității românești (I)”, ce va fi introdusă în circulație joi, 5 decembrie a.c., alcătuită din 4 timbre și o coliță dantelată, reunindu-i pe toți regii României.

Promotor și ambasador al țării, timbrul este mai mult decât un produs, reprezintă imagine, tradiție, istorie, identitate culturală, iar călătoriile prin intermediul acestui simbol oferă povești fascinante despre trecut, prezent și de ce nu, despre viitor.

Cea mai nouă emisiune de mărci poștale prezintă o parte impresionantă a istoriei naționale – respectiv cea a regalității în România și felul în care tradiția militară s-a împletit cu monarhia.

De la instaurarea în România, în anul 1881, monarhia a fost caracterizată de prezența a cinci simboluri (regalia României): coroana regală, sceptrul, mantia regală, pavilionul regal și cifrul regal. Însă, dacă a existat un element specific tuturor reprezentărilor portretelor Regilor României, acela a fost prezența uniformei regale, purtată cu demnitate atât de Carol I, de Ferdinand I „Întregitorul”, Carol al II-lea, cât și de Mihai I.

Înscăunarea Regelui Carol I a coincis cu sfârșitul perioadei uniformelor fastuoase de influență franceză, fiind adoptată o ținută sobră, economică și mai simplă, nefiind lipsită de eleganță, însă adaptată resurselor financiare ale României din acea perioadă. De la venirea sa pe tron, Regele Carol I a adoptat ca îmbrăcăminte oficială uniforma de ofițer, optând și la întâlnirile particulare cu politicienii români, pentru uniforma militară.

Timbrul cu valoarea nominală de 3,10 lei îl ilustrează pe Regele Carol I (1839 – 1914), domnitorul Principatelor Române (1866) și primul rege al României (1881), membru și președinte de onoare al Academiei Române. Domnia Regelui Carol I a fost cea mai lungă din istoria țării. În cei 48 de ani, s-au regăsit acțiunile militare pentru independența țării, transformarea în monarhie constituțională și inițierea consolidării statului modern român, acționându-se întotdeauna în așa fel încât să fie asigurat prestigiul internațional al statului.

Domnitorul Carol I prefera să se afișeze cu uniforma de mică ținută în aproape toate împrejurările, cu excepția evenimentelor deosebite, când protocolul impunea purtarea uniformei de mare ținută.

Regele Ferdinand I (1865 – 1927) este reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 7 lei. Suveranul este cunoscut și sub numele de Ferdinand I Întregitorul, Rege al României Mari („de la Nistru până la Tisa”), precum și membru și președinte de onoare al Academiei Române.

Hotărând să intre în război în anul 1916 de partea Antantei, a avut un rol deosebit în desfășurarea evenimentelor care au precedat Reîntregirea Țării și a contribuit decisiv la sfârșitul războiului, în august 1919, când s-au asigurat toate condițiile pentru recunoașterea României Mari.

În timpul domniei sale s-a consolidat statul național unitar român și s-au adoptat măsuri fundamentale dezvoltării țării, precum votul universal și reforma agrară.

Regele Ferdinand I purta uniforma regală chiar și la întâlnirile particulare. După război, Regele a adoptat o ținută „civilă” la întâlnirile de la curte, la ceremoniile oficiale optând pentru ținuta militară.

Timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei îl redă pe Carol al II-lea (1893 – 1953), Regele României și membru de onoare al Academiei Române.

Deși a renunțat la prerogativele sale de moștenitor al Coroanei de câteva ori, iar domnia lui nu a fost lipsită de controverse, în perioada guvernării sale România a cunoscut cel mai mare avânt economic din perioada interbelică.

Caracterizată prin conflictele permanente dintre rege și clasa politică, instituția monarhică ajunge să joace rolul cel mai important în stat, instaurând în România un regim monarhic autoritar, după modelul mai multor state europene din această perioadă.

Perioada în care s-au produs cele mai mari schimbări a fost în timpul domniei Regelui Carol al II-lea. Încă de mic, Carol al II-lea a apărut îmbrăcat în uniformă militară, în spiritul monarhiei din România. La toate ceremoniile oficiale, Regele purta veșmintele militare, cu bereta și pelerina de mareșal.

Fascinat de eleganța uniformelor militare englezești, Carol al II-lea a modernizat concepția vestimentară a militarilor români. Modificările cele mai spectaculoase au fost cele din domeniul ținutelor de gală și de ceremonie, începând cu anul 1930.

Abdicarea Regelui Carol al II-lea a schimbat viziunea asupra uniformelor militare cu cea abordată de Mareșalul Ion Antonescu și de Regele Mihai I (care a început să poarte uniformă militară la îndemnul tatălui său, încă din copilărie).

Timbrul cu valoarea de 11,50 lei îl înfățișează pe Mihai I (1921 – 2017), ultimul rege al României. Prima sa domnie a fost inaugurată la vârsta de 6 ani, când tatăl său a renunțat la prerogativele de moștenitor al Coroanei. A doua domnie a început în unul dintre cele mai dramatice momente din istoria României, după pierderile teritoriale din anul 1940. Regele Mihai I a condus țara într-o perioadă critică alături de Ion Antonescu, general al Armatei Române și președintele Consiliului de Miniștri.

Îndepărtarea lui Ion Antonescu la 23 august 1944 a fost alegerea Regelui Mihai I, care a ordonat arestarea lui, imediata încetare a colaborării României cu Puterile Axei și orientarea spre un armistițiu cu Aliații.

La 30 decembrie 1947, Regele Mihai I a abdicat, fiind silit să o facă de către conducerea instaurată de Partidul Comunist Român, care, după trei ani de la terminarea războiului, acaparase întreaga putere politică în stat.

Emisiunea de mărci poștale este completată de o coliță dantelată omagială ce amintește de aniversarea a 180 de ani de la nașterea Regelui Carol I, timbrul coliței înfățisându-l într-o pictură în care călărește în uniformă militară, având valoarea nominală de 28,50 lei.

Pe plicul „prima zi” este ilustrată pictura „Regele Carol I cu suita” de Carol Popp de Szathmáry, o cromolitografie din vasta operă a primului fotograf român de artă.  

Romfilatelia mulțumește Muzeului Național Peleș, Bibliotecii Academiei Române, Casei Regale a României, Muzeului Național de Artă al României, Muzeului Național de Istorie a României, Muzeului Național Cotroceni și Muzeului Municipiului București, pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.