Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide

UNICATE DIN REZERVAȚIA NATURALÃ „PÂRÂUL PEȚEA“ BÃILE 1 MAI – ORADEA

petea_M „Noi nu am moştenit Natura de la înaintaşi, ci am împrumutat-o de la urmaşii noştri“
(ONU – Comisia Mondialã pentru Mediu şi Dezvoltare – Raportul Brundtland)

Preţuind, aşa cum se cuvine, minunile cu care natura a înfrumuseţat aceastã ţarã, menite sã rãmânã în bunã stare generaţiilor viitoare, Romfilatelia, societatea specializatã în editarea şi comercializarea mãrcilor poştale româneşti, introduce în circulaţie emisiunea de timbre UNICATE DIN REZERVAȚIA NATURALÃ „PÂRÂUL PEȚEA“ – BÃILE 1 MAI – ORADEA.
În partea de nord-vest a României, la câţiva kilometri de Oradea, într-o pãdure de stejari bãtrâni, la poalele Dealului Șomleu, se aflã o micã oazã subtropicalã, un loc miraculos pe care Blaga l-ar fi dorit prins în „corola de minuni a lumii“: Bãile 1 Mai.
Aici se aflã, la o altitudine de 140 metri, lacul şi pârâul Peţea, care, dupã ce traverseazã localitãţile Sânmartin si Oradea, se varsã în Crişul Repede. Pârâul izvorãşte din locul numit „Ochiul Țiganilor“ şi colecteazã apa mai multor izvoare termale. Pe cel mai bogat dintre acestea s-a format Lacul Peţea, numit şi „Lacul cu nuferi“, cu o suprafaţã de 4.100 metri pãtraţi. În apele calde (temperatura constantã e de 30-31 șC), tãmãduitoare, alimentate de izvoarele termale sublacustre, supravieţuiesc, din vremuri îndepãrtate, specii strãvechi: nufãrul termal Nymphaea lotus var. thermalis, însoţit în cursul erelor geologice de melcişorul Melanopsis parreyssi şi de Roşioara de apã caldã (Scardinius racovitzai).
Prezenţa acestor 3 specii endemice de importanţã ştiinţificã deosebitã pentru genofondul mondial face din acest lac termal un ecosistem acvatic cu valoare de unicat. Prezente aici sunt şi alte numeroase specii de amfibieni, reptile, pãsãri şi mamifere mici, protejate la nivel european.
Toate acestea au reprezentat argumente pentru constituirea Rezervaţiei Naturale „Pârâul Peţea“, care, cu o suprafaţã de 10,8 ha., constituie singurul ecosistem termal natural din România.
La primul congres al naturaliştilor din România din 1928 de la Cluj, urmare propunerii lui Emil Racoviţã, a fost adoptatã o hotãrâre privind elaborarea legii referitoare la protecţia naturii în România, hotãrâre materializatã în 1930 prin Legea nr. 213, pe baza ei fiind declarate în 1931 primele monumente ale naturii: nufãrul termal, (prin intervenţia inimosului botanist, profesor Alexandru Borza), alãturi de floarea de colţ, ca apoi, în 1932 sã se menţioneze în Jurnalul Consiliului de Miniştri înfiinţarea Rezervaţiei Naturale „Pârâul Peţea“.
În prezent rezervaţia se aflã în custodia Muzeului Țãrii Crişurilor.
Timbrul cu valoarea nominalã de 1,40 Lei reprezintã imaginea nufãrului termal Nymphaea lotus var. thermalis (numit popular „dreţe“), o specie rarã de lotus termal, fiind unicul caz în care o plantã tropicalã trãieşte spontan într-o climã temperatã, prezentã pe oglinda apei din aprilie şi pânã la sfârşitul lunii octombrie.
Planta a fost gãsitã şi descrisã prima datã de botanistul Paul Kitaibel, în anul 1798.
Ca urmare a cercetãrilor, concluzia, acceptatã din ce în ce mai mult astãzi, este cã planta e un relict terţiar care a gãsit condiţii prielnice în timpul glaciaţiunilor în apa caldã si nãmolul Lacului Peţea. Aceastã perlã floristicã a supravieţuit datoritã microclimei create de apa termalã.
În condiţii optime, suprafaţa pe care o ocupã un exemplar de dreţe este de 8-10 metri pãtraţi, planta maturã având 60 de frunze verzi, mari, rotunde şi dinţate pe margini, jumãtate din ele fiind plutitoare, iar celelalte submerse. Florile sunt mari, au 15-25 petale alb-gãlbui ce se deschid în faptul serii şi pe care razele soarelui le închid a doua zi. Parfumul suav, acelaşi cu strãvechiul parfum din perioada terţiarã, alintã natura la fel ca în vremurile în care omul nu intervenise în orânduielile ei.
Timbrul cu valoarea nominalã de 1,60 Lei reprezintã imaginea Roşioarei lui Racoviţã, Scardinius racovitzai, specie endemicã de peşte, strict termofilã, preferând o temperaturã cuprinsã între 27 șC şi 34 șC. Nu depãşeşte lungimea de 12 cm şi poate fi recunoscut dupã aripioarele înotãtoare de culoare roşiaticã.
Timbrul cu valoarea nominalã de 3,10 Lei reprezintã imaginea melcului-fosilã vie Melanopsis parreyssi. Climatul subtropical şi condiţiile fizico-chimice ale Lacului Peţea au favorizat apariţia unei faune bogate de gasteropode, dintre care peste 30 de specii şi subspecii de melanopside fosile. Melanopsis parreyssi este unicul supravieţuitor al acestei faune şi se gãseşte numai în Lacul Peţea. Trãieşte în izvoarele termale, pe plante sau pe fundul mâlos, la temperaturi de 34-42 ș C. Are 15-18 mm înãlţime şi 8,5 mm lãţime, spre deosebire de strãmoşii lui care atingeau dimensiuni mult mai mari şi care aveau o rãspândire largã în Marea Panonicã din timpul Pliocenului. Cochilia variazã mult ca formã şi dimensiune, caracteristic de altfel speciilor relicte, pe cale de dispariţie. Culoarea ei e gri-deschis, iar când animalul vieţuieşte înãuntrul ei apare chiar maroniu-închis.

Emisiunea a fost realizatã pe baza materialului documentar pus la dispoziţie prin bunãvoinţa şi cu sprijinul Cercului Filatelic „Iosif Vulcan“, a Muzeului Țãrii Crişurilor şi a Catedrei de Biologie de la Facultatea de Știinţe din cadrul Universitãţii din Oradea.

Data Aparitie:2008-12-08

petea_box_rom

Acasa
Colecții
Evenimente
Magazin
Search