Testimoniale

„Se spune, pe drept cuvânt, că întâmplarea poate înrâuri îndeletnicirile, activitatea şi chiar soarta oamenilor.

De pildă, pierderea tatălui meu, când nu terminasem liceul, m-a determinat să-mi aleg o facultate mai puţin costisitoare şi astfel m-am dus la drept, am luat cu bine licenţa, am practicat toată viaţa avocatura şi ca parlamentar am ajuns în constituantă şi ministru al justiţiei. Urmările unei foarte triste întâmplări din tinereţe. Şi tot dintr-o întâmplare, altfel decât prima, copil mic, răscolind prin podul casei bătrâne a părinţilor, am găsit un tablou de carton pe care erau lipite numeroase timbre. Le-am plăcut pentru diversitatea, culoarea şi frumuseţea efigiilor Regelui Carol I. Mi l-am adus în cameră, l-am tot privit şi am încercat, nepriceput, să le dezlipesc, rupându-le pe toate. Atât de mult m-am amărât, încât am păstrat regretul multă vreme, când văzând corespondenţa tatălui meu, am descoperit alte timbre, şi ele frumoase, cu efigia regelui Ferdinand şi a reginei Maria, suficient pentru a le decupa, aduna într-un caiet şi, de atunci am devenit filatelist.

Ajuns student, şi mai târziu avocat, am început să cumpăr şi să fac schimburi filatelice şi să devin colecţionar. Şi astăzi, când de mulţi ani nu mai strâng noi timbre, îmi place tare să-mi privesc clasoarele şi să mă bucur de frumoasele şi artisticile timbre lansate de Romfilatelia, al cărei priceput Director General, doamna Cristina Popescu, îşi aminteşte de mine, trimiţându-mi-le din când în când.

Am spus toate acestea pentru a mărturisi că o bună parte din cunoştinţele mele cu privire la personalităţi ale lumii, la istorie, geografie, artă şi civilizaţie, le-am căpătat privind şi înţelegând această mare şi minunată „lume într-un timbru” şi îndemnând pe cei tineri să intre cu încredere în ea!”

Mircea Ionescu – Quintus

(1917-2017)

            „Timbrele poștale m-au fascinat încă din copilărie. Îmi plăceau forma lor, marginile lor zimțuite, culorile și compoziția lor grafică, deși pe vremea aceea se rezuma mai ales la efigia suveranului (regii Ferdinand I, Mihai I și Carol II) potrivit modelului creat de Henry Corbould, care a gravat în prima jumătate a secolului XIX primul timbru cu chipul reginei Victoria. La început sora mea și cu mine le consideram mici ornamente care se lipeau pe plicuri și cărțile poștale din politețe sau pentru a face plăcere destinatarului.
Mi-aduc aminte că am fost foarte dezamăgit când am aflat că erau doar niște markeri contabili, mărturii ale faptului că s-a achitat taxa de transport.  Bunicul nostru ne povestea că ideea folosirii de timbre a apărut discret în Anglia prin 1680 (cam pe vremea domniei lui Șerban Cantacuzino, cu vreo trei ani înainte de al doilea mare asediu al Vienei), datorită negustorilor londonezi William Dockwra și Robert Murray, care se pare că s-au inspirat din ideile francezului Jacques Renouard de Villayer.
Tot  bunicul nostru ne spunea că primul timbru propriu-zis a apărut la Londra în 1840 (cu doar nouă ani înainte să se nască el). E vorba de vestitul „One Penny Black” scos de „Postmasterul Angliei”, Sir Rowland Hill. Atunci a fost introdus sistemul prin care transportul era plătit dinainte (prin cumpărarea timbrului) de trimițător, potrivit unui program de prepaid propus cu aproape zece ani înainte de slovenul Lovrenc Košir.
Am fost foarte surprinși să aflăm de la tatăl nostru că după părerea lui succesul timbrelor a fost datorat dezvoltării explozive a căilor ferate începând tot cu anul 1840. Până atunci corespondența și coletele poștale erau transportate de stat sau de companii private (ca celebra companie Turn und Taxis), care utilizau diligențele sau curierii speciali ce foloseau tracțiunea cabalină și ale căror servicii erau plătite de destinatari. Din această cauză, în mintea mea timbrele au fost totdeauna asociate cu trenurile și mai ales cu locomotivele.
Am fost nedumerit, dar și amuzat că primul timbru românesc emis la Iași, în timpul căimăcămiei lui N. Vogoride (1858), s-a numit „Cap de Bour”, căci din lecturile mele știam că în stema Moldovei se afla un cap de zimbru. De ce s-a  făcut această schimbare de specie contraproductivă din toate punctele de vedere?
Tata mi-a atras atenția că emisiunea acestui timbru a fost un act de curaj deoarece la acea dată Principatele Române făceau parte din Imperiul Otoman care interzicea baterea de monede și alte manifestări de autonomie. De altfel, timbrul a și fost retras după câteva luni. Mi-a rămas în minte că istoria poștei române a început cu un gest politic simbolic foarte riscant. Nu știu prin ce minune, tot în 1858, în timpul căimăcămiei lui Ioan A. Cantacuzène, Vasile Sturdza et Anastasie Panu, a fost pusă în circulație o altă ediție de timbre tot „Cap de Bour” care a circulat până în 1862, după Unirea din timpul lui Cuza.  Mai târziu am aflat și de rolul lui Cuza – ajutat de controversatul Cezar Liebrec, directorul general al poștelor și telegrafelor – în istoria începuturilor emisiunilor de timbre poștale românești.
Un alt aspect care m-a impresionat în adolescență e că aceste timbre au început foarte curând să fie colecționate și catalogate, ceea ce este neobișnuit pentru un instrument contabil. Mi s-a povestit că la început timbrele se foloseau ca obiectele de decorare ludică a paravanelor, abajururilor, pachetelor cu cadouri sau cu bomboane, ușilor etc. Apoi – deoarece mulți oameni au instinct de colecționari – timbrele au fost colecționate așa cum oamenii colecționează orice, de la cutii de chibrituri la clopote, de la bastoane la cești, opere de artă sau cărți rare etc. Așa au apărut primele cataloage (prin 1862) și apoi și primele reviste de specialitate și primii mari colecționari. Așa s-au ivit chiar din 1869 primele timbre false care nu au fost realizate pentru a fi folosite în sistemul poștal, ci pentru valoarea lor ca piese de colecție. Ce m-a uimit însă a fost că pentru colecționarii de timbre interesul pentru valoarea artistică sau cea istorică s-a șters aproape complet și valoarea timbrelor a fost proporțională cu raritatea lor, ceea ce curând s-a văzut că nu depinde numai de mărimea emisiunilor. A apărut ceva paradoxal, care este unic în universul colecționarilor   și care m-a șocat la vremea aceea, anume valoarea timbrelor era de multe ori conferită de erorile de confecționare. Filateliștii nu sunt decât puțin interesați de valoarea artistică, ci mai degrabă de aspectele tehnologice pozitive, dar mai ales de cele negative, care le conferă uneori o raritate prețioasă, uneori de milioane de dolari. Chiar și falsurile au valorile lor. Filateliștii sunt adevărați detectivi, vânători de erori și falsuri. De asemenea, mulți dintre ei sunt adevărați investitori și chiar jucători pe piața timbrelor. Ceea ce m-a impresionat era că multe capete încoronate și-au constituit colecții de timbre rămase vestite, ca cele ale țarului Nicolae II, regelui Ferdinand al Bulgariei, regelui Carol II al României, regelui George V al Angliei și regelui Faruk al Egiptului. Mai târziu, am aflat că primul filatelist a fost un zoolog englez, John Edward Gray, care a început prin a cumpăra cinci exemplare din prima emisiune de timbre (Penny Black). Și în România au fost colecționari de seamă. După câte îmi amintesc primul colecționar ar fi fost un domn Butculescu. Am avut un bun prieten, Paul Laptev care a avut o colecție impresionantă pe care urmașii săi au vândut-o la Londra pe o sumă respectabilă. Am început și eu
să-mi fac o colecție. Aceasta fiind la Stolnici, când activiștii comuniști au jefuit conacul (în 1949) și colecția mea a dispărut. De atunci strâng timbre nesistematic și pe criteriile riguroase ale filateliei, ci în funcție de aspectul și conținutul lor imagistic.
Ne-am distrat mult când bunicul ne-a povestit că înainte de denumirea de filatelie (dată de Georges Herpin prin 1864), preocuparea și colecționarea de timbre era numită când timbromanie, când timbrofilie sau chiar timbrologie, ceea ce s-a uitat.
Cu timbrele s-a întâmplat însă ceva neașteptat datorită celor care le-au creat în decursul timpurilor. Este pentru mine aspectul cel mai interesant și care a apărut ca ceva colateral. Timbrele au făcut un salt impresionant din domeniul birocrației, cel al tehnologiei și al speculației financiare în cel al culturii.
Creatorii de timbre au fost preocupați în primul rând de aspectul artistic. Calitatea imaginilor, paleta de culori, frumusețea compoziției grafice au devenit  din ce în ce mai rafinate. Cred că timbrele ar trebui din acest punct de vedere să ocupe un loc mai important în istoria artelor plastice, a gravurii policrome și a fotografiei artistice. Un timbru reușit este după mine o creație artistică.  Aceasta se întâmplă cu toate timbrele emise în ultima vreme de Romfilatelia.
După aceea, cei responsabili de emisiile de timbre au fost preocupați de temele conținutului imagistic. S-a renunțat la monopolul capetelor șefilor de state și s-a lărgit considerabil evantaiul subiectelor editate. E drept că în unele state totalitare timbrul a fost folosit ca instrument de propagandă politică și ideologică.
Însă, timbrul a devenit din fericire un instrument de difuzare a culturii, a culturii adevărate fără de kitsch-urile și ororile pe care le difuzează mass-media. Actuala echipă, condusă de doamna Cristina Popescu, a reușit să facă din timbrele românești nu numai obiecte artistice, dar și purtătoarele unor mesaje culturale interesante și aparținând unor domenii multiple. Astăzi, când cultura  este neglijată (vezi printre altele programele școlare sau cele ale televiziunilor) și batjocorită, Romfilatelia continuă cu competență și dăruire să încerce, prin timbre, să readucă pe scena publică subiecte din cultura românească și cea universală. Am admirat alegerea subiectelor, nu numai tratarea lor. Ceea ce îmi face o deosebită plăcere este că în vremurile noastre de secularizare, doamna Popescu și colaboratorii ei nu se sfiesc să emită timbre care se referă la spiritualitatea noastră, care este de multe ori neglijată, când nu este respinsă.  Grație acestor programe editoriale, Romfilatelia a devenit o instituție de cultură, iar timbrul un vehicul al culturii și spiritualității noastre.
Trebuie să mărturisesc că niciodată nu am fost un filatelist ad literam. Nu am vânat piese rare și scumpe, erori de execuție sau alte variabile. Am căutat timbre frumoase și timbre care transmit un mesaj cultural. De aceea, nu mă consider filatelist, ci iubitor de timbre și admirator al celor care le creează.”

 

Academician
Constantin Bălăceanu-Stolnici

”Romfilatelia este un difuzor de cultură într-o țara în care în fiecare zi este mai lipsită de cultură, un lucru foarte important pentru această națiune. Admir că Romfilatelia are planuri și nu acționează la întâmplare și mulțumesc pentru atenția deosebită pe care mi-ați acordat-o”

 

 

acad. Dan Berindei

29 martie 2018, cu ocazia lansării întregului poștal cu timbru la sediul Academiei Romane.

„Inițiativa Romfilateliei – instituția românească decisă să pună lumea într-un timbru – de a glorifica pecețile domnilor români este menită să înveșnicească zestrea culturii și civilizației românești și să prezinte altfel lumii istoria noastră. Prezentul oamenilor care au trăit în trecut nu se poate reînvia aievea niciodată întocmai, dar se poate cunoaște în profunzime, inclusiv prin simbolurile sale. Un astfel de simbol peren, așezat pe steaguri, pe sigilii, pe cetăți, pe biserici, pe pietre de hotar, pe obiecte de preț, dar și în inimile oamenilor, a fost capul de bour. Câtă vreme acest simbol de țară românească nu moare, nimic nu este pierdut și ca să-i fie garantată nemurirea este nevoie de acțiune. Prezenta acțiune a emisiunii aniversare de față confirmă calitatea Romfilateliei de instituție culturală națională, pusă în serviciul înălțării valorilor românești, într-o lume în care cunoașterea reciprocă a țărilor și popoarelor participante la concertul european devine esențială pentru unitatea și coeziunea continentului nostru. Și ce poate fi mai grăitor pentru specificul românesc decât chipurile celor patru voievozi ctitori de țară, aureolate de capul „hiarei” care stă la temelia descălecatului? Nu ne rămâne, prin urmare, decât să ne înclinăm înaintea admirabilei inițiative și să-i urăm Romfilateliei noi împliniri, întru „creșterea limbii românești și-a patriei cinstire”.

Ioan-Aurel Pop

Președintele Academiei Române

„Municipiul Iași, precum și eu personal vă purtăm un respect deosebit, apreciindu-vă pe deplin contribuția în planul valorilor umane și artistice precum și interesul manifestat pentru promovarea celor mai semnificative momente și personalități ale României și ale lumii, prin realizarea de materiale și mape filatelice de o deosebită calitate și de înaltă ținută intelectuală.”

Mihai Chirica

Primarul Municipiului Iași

„Capul de Bour al Moldovei la 160 de ani

Primele timbre ale României au împlinit 160 de ani

După cum a susținut renumitul comerciant de timbre Axelrad din New York: „Capul de Bour al Moldovei este ce are Europa mai bun!”  

În perioada 21 iulie – 2 august 1858 au fost emise primele timbre din Europa de Sud-Est în Principatul Moldovei. Uimitor, acest lucru s-a întâmplat chiar înainte de primele timbre ale Imperiului Otoman. Acest lucru s-a datorat situației politice speciale, după Războiul din Crimeea.

Primele timbre românești, așa-numitele „Capete de bour ale Principatului Moldovei” joacă din nou un rol important în lumea internațională a filateliei.

La Expoziția Filatelică Internațională „FINLANDIA 2017”, Marele Premiu International decernat unei colecții românești este doar un exemplu pentru această susținere. A fost însă o vreme când Capul de Bour dispăruse din sfera de interes a colecționarilor. Din cauza unor evenimente politice și a celui de-al II-lea Război Mondial colecții importante au părăsit România.

Colecția românească a Regelui Carol al II-lea  nu a mai apărut nici până astăzi, în ciuda cercetărilor intense, dar se presupune că se găsește undeva peste ocean, nedescoperită în vreun seif. Colecția lui Edouard Cohen din București, apoi din Lisabona, a fost dizolvată după moartea acestuia. Colecția bancherului german Baron von Witzleben a fost confiscată de Uniunea Sovietică în 1944-1945, ca pradă de război.

Achiziția unui timbru de 54 de parale din colecția Cohen, amintită și cartea a lui Müller-Mark „Cele mai bune 50 de timbre ale Europei”, m-au condus în anul 1969 la idea de a aduna toate timbrele disponibile de primă ediție din România într-o colecție. Deși acest lucru a presupus decenii de studiu al cataloagelor de licitații și al altor surse, acest efort nu a fost fără rost. De-a lungul anilor s-a dezvoltat o serie de trei cărți cu peste o mie de imagini, care s-a bucurat de succes internațional.

De la apariția volumului de completare Principatul Moldovei, din 2007,  știm destul de exact câte timbre de 27, 54, 81 și 108 de parale au supraviețuit ultimilor 160 ani. De exemplu, știm că dintre cele 709 de exemplare vândute inițial ale timbrului de 81 de parale, extrem de rar, au fost găsite numai 35 de timbre nefolosite și 27 folosite. O bună parte dintre acestea se află în muzeele filatelice ale lumii.

Un grad de raritate similar precum timbrul de 81 de parale îl mai au în Europa numai timbrul Mercur Roșu al Austriei, timbrul de 3 lire al Toscanei și eventual cel de 10 șilingi cu Eduard al VII-lea al Marii Britanii.

Astfel, capetele de bour ale Moldovei se numără printre cele mai rare timbre europene, ba chiar ale lumii.”

Fritz Heimbüchler RDP AIEP AIJP

 

 

„Filatelia nu înseamnă numai istoria timbrului, ci și istoria, cultura și arta unei țări, așa cum ilustrează și timbrele.”

Fernando Aranaz del Río 

Vicepresedinte Fédération Internationale de Philatélie (FIP) (2006 – 2008)

 

 

 

„Dragi iubitori ai filateliei, eu împart cu voi pasiunea pentru timbre și filatelie. Încă din copilărie am practicat acest hobby, care îți oferă o deschidere către lume, istorie și mari evenimente. […] Rămân convins că filatelia își va păstra locul său, dacă timbrul își menține utilitatea socială și economică, legată de transportul scrisorii, de frumusețea și raritatea sa.[…] Filatelia reprezintă un hobby și este de asemenea o lume a artiștilor, gravorilor, machetatorilor. Doresc să le transmit un omagiu, pentru faptul că ilustrând subiecte de multe ori abstracte , creează pentru fiecare timbru o operă originală pe o suprafață mică, dând dovadă de un veritabil talent.”

Nicolas Sarkozy

Președintele Franței (2007-2012) 

Extras din revista Timbres Magazine

 

 

 

„Timbrele înfățișează caracteristicile unei țări. Pe timbre se ilustrează personalitățile de marcă ale acesteia, zonele turistice, măreția istoriei și patrimoniul cultural, făcând toate aceste lucruri cunoscute prin prezența timbrelor pe scrisori. Astfel, timbrele sunt o modalitate concretă de publicitate, o fereastră deschisă către întreaga lume. […] Filatelistul descoperă că pretutindeni, chiar dacă sunt de rase diferite, chiar dacă locuiesc în zone climaterice diferite sau au puncte de vedere distincte, oamenii găsesc în dragostea pentru filatelie o modalitate facilă de înțelegere și prietenie. […] Pentru moment este doar o viziune, dar va veni vremea când filatelia, la fel ca alte metode testate, va fi folosită pentru predarea istoriei, a geografiei, a faunei, a florei, dar și a multor altor domenii. […] Ca președinte FIP, doresc să felicit și să mulțumesc Romfilatelia pentru contribuția adusă la dezvoltarea și promovarea filateliei românești și internaționale în decursul timpului.”

Jos Wolff

  Președinte FIP (2006-2010)

 

„Timbrele românești, în special primele emisiuni ale Principatelor Moldovei (din 1858), dar și României (din 1862), demonstrează această deschidere către noi orizonturi. Și totuși, acesta nu este singurul motiv pentru care sunt atât de populare și de apreciate în întreaga lume. Putem aminti, de exemplu, de prima emisiune Cap de Bour care întruchipează tot ceea ce reprezintă filatelia adevărată: magia pieselor rare și o istorie captivantă. S-au spus atât de multe legende despre aceste timbre de către numeroși autori, iar acestea încă fascinează și astăzi căutătorii din multe țări. Noile emisiuni de timbre românești sunt de asemenea remarcabile. Ca o oglindă a țării, a societății și a varietății culturale, aceste timbre merită să fie văzute și colecționate.”

Wolfgang Maassen

 Președinte al Asociației Internaționale a Jurnaliștilor de Filatelie(2016)

 

Cu admirație și prețuire pentru tot ce faceți pentru astăzi și pentru viitor.

Academician Bogdan C. SIMIONESCU

Vicepreședintele Academiei Române

O vizită plăcută la Romfilatelia unde avem un colectiv deosebit și care creează valori și cultură generală filateliștilor actuali și celor viitori.

                Cu respect și urări de noi realizări în domeniul filateliei, în special cu ocazia Centenarului Marii Uniri!

                La cei 90 de ani, am fost martor și autor a circa 50 de lucrări dedicate filateliei românești.

Gheorghe Tudor

Filatelist de trecu’ anii (1928-2020)

 

 

Romfilatelia a devenit o efigie culturală a României de ieri și de astăzi. Cultura, justa viziune enciclopedică fac parte din inventarul spiritual al acestei instituții naționale pe care doamna Cristina Popescu și distinșii săi colaboratori o ilustrează cu asupra de măsură.

Răzvan Theodorescu

Vicepreședintele Academiei Române

 

 

Cu cea mai mare admirație, considerație și urări de bine.

Ionel Valentin Vlad (1943-2017)

Presedintele Academiei Romane (2014-2018)

 

 

 

Pentru Romfilatelia , un gând bun pentru noul an și cea mai sinceră apreciere pentru profesionalism și dedicație în promovarea valorilor românești, atât pe plan intern cât și extern.

Cu admirație,

Mihai Covaliu

Președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român

 

 

 

 

Mulțumiri pentru organizare a evenimentelor filatelice la 25 ani de la zborul cosmic comun Româno-Rus (19 mai 2006)

Cu multă simpatie și respect pentru cei ce fac lucruri unice și sunt oameni unici.

Dumitru Prunariu

Primul Român care a zburat în spațiul cosmic, 14 mai 1981

 

 

 

Cu un sentiment de recunoștință pentru munca depusă până acum și cu cele mai bune urări pentru ce va urma în promovarea valorilor umane și creștine, cu ocazia primei vizite la Romfilatelia.

Excelenţa Sa Miguel Maury Buendía

Nunțiul Apostolic în România și Republica Moldova

 

 

Cu respect pentru Romfilatelia și mă bucur că promovați valorile românești! Vă doresc mult succes și la mulți, mulți, mulți ani!

Marian Drăgulescu

Campion Olimpic

 

 

 

Am fost impresionat de această superbă vizită la Romfilatelia, dar și de calitatea și excelența timbrelor emise.

Jean-François Logette

 Președintele Clubului Filatelic Internațional

 

 

Stimată doamnă Cristina Popescu, sunt profund impresionat și entuziasmat de ceea ce ați realizat aici ! casa asta este un templu al Artei și Culturii și a tot ce-i bun in țara noastră !

Cu respect,

Ioan Holender

Dirijor

 

 

Cu cea mai mare admirație și prețuire pentru minunile văzute astăzi și pentru munca celor care le-au dat viață !

Conf. Dr. Paulina Popoiu

Manager  

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”

 

 

Covârșit de ani îmi depun aici semnătura.

Mihai Șora

Filosof și eseist roman

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În semn de profundă apreciere!

Emil Constantinescu

 Președintele României (1996-2000)

 

 

 

Păstrez încă din copilărie timbre din care am aflat și învățat multe. De câțiva ani buni Romfilatelia completeză golurile din imaginția noastră cu colecții uluitoare. Le urmăresc cu bucurie și recunoștiință pentru unicitatea și frumusețea lor. Succes veșnic!

Ion Caramitru

Director Teatrul Naţional din Bucureşti

 

 

Vă felicit pentru aportul unic pe care îl aduceți prestigiului și identității Statului Român, cu mijloacele artei, ale creativității. Cu Memoriu și discernământ, cu rigoare istorică și cu simț al datoriei.

Alteța Sa Regala Radu Principe al României

 

Pentru un colecționar o vizită la Romfilatelia este un adevărat eveniment.Plăcut și instructiv !

Poate fi ciudată pasiunea pentru timbre a unui slujitor al științei, dar istoria științei poate fi splendid ilustrată in timbre. In cazul meu chimia.

Mulțumesc pentru invitație și pentru o după masă plăcută și instructivă.

Felicitări sincere pentru tot ce face Romfilatelia ! Mult succes in continuare !

 

Academician Ionel Haiduc

Președintele Academiei Române (1998-2000)

 

 

Felicitări din toată inima !

O superbă reconstituire a istoriei și Culturii. Vă doresc puterea să rămâneți conștiința vie a trecerii prin timp.

 

Mugur Isărescu

Guvernatorul Băncii Naționale a României

 

 

Felicitări pentru senzația că și noi, românii, suntem ceva, știm să facem ceva și cu aceasta echipă nu puteam  fi mai bine reprezentați în lume.

 

Napoleon Pop

Consilier Guvernator, Banca Naționala a României

 

 

 

Vă felicit pentru reușita inițiativei dumneavostră de a marca împlinirea a 130 de ani de relații româno-ruse printr-o emisiune comună de timbre Romfilatelia – Marka.

 

Traian Băsescu

Președintele României (2004-2014)

23 iunie 2008

EFIRO 2008

 

 

 

Cu mare placere am asistat la ceremonia lansarii oficiale a emisiunii commune de timbre consacrata implinirii a 130 ani de la stabilirea relatiilor diplomatice intre Rusia si Romania. Acest eveniment este o marturie a vechii noastre prietenii, o manifestare a dorintei de a dezvolta si intari bunele relatii intre popoarele noastre.

 

E.S. Domnul Alexandr Ciurilin

Ambasadorul Federației Ruse la București

23 iunie 2008

EFIRO 2008

 

 

 

Cu prilejul lansării emisiunii “Castele din România” la EFIRO 2008, mulțumirile și aprecierea Ministerului Culturii și Cultelor pentru efortul constant al Romfilatelia de a promova patrimoniul cultural național al României.

 

Virgil Stefan Nitulescu

Secretar General,  Ministerul Culturii și Cultelor

2008

 

 

 

Felicitări oamenilor minunați din această frumoasă instituție. Cu prețuire și binecuvântări

Arhim. Ciprian Gradinaru

Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului (2013)

 

 

 

 

Sentimente de mândrie – este ceea ce simțim admirând munca Dumneavostră fără egal.

Cu stimă și apreciere

Adrian Stoica

Vicepreședinte de onoare al Federației Române de Gimnastică

 

 

Felicitări pentru noua piesă filatelică cu tematică sport.

 

Cu multumiri

Iolanda Balaș Soter

Multiplă campioană olimpică Doamna Atletismului Românesc

(1936-2016)

 

 

Felicitări si mulțumiri pentru acest moment deosebit din viața mea.

 

 

Ivan Patzaichin

Multiplu campion olimpic

 

 

Mulțumesc Romfilatelia pentru cel mai minunat dar pe care mi l-a oferit cineva !

Cu respect

Elisabeta Lipă

Multiplă campioană olimpică

 

 

Pentru Romfilatelia

Cu cele mai alese sentimente și mii de mulțumiri pentru timbrul realizat cu numele meu.

 

Ilie Năstase

Primul Nr 1 Mondial ATP

Acea finală a fost o reușită extraordinară. Contează să câștigi titlul și să rămână scris numele tău acolo, pe peretele terenului central de la Roland Garros. Mulțumesc Romfilatelia pentru această distinsă onoare.

Virginia Ruzici

Campioana Roland Garros 1978

 

Onorată  pentru că Romfilatelia a realizat un timbru pentru a marca victoria mea de la Roland Garros.

Simona Halep

Campioană Roland Garros 2018

Motorul dintre memorie și uitare poate fi trecut dacă lucruri foarte importante precum cele făurite de echipa Romfilatelia nu ar există.

Felicitări și spor în realizarea misiunii de promovare a culturii și istoriei naționale.

Mihai Firică

Secretar de stat

Ministerul Culturii

3 august 2020

Vă mulțumesc că pot face parte din echipa Campioni de legendă.

Cu stimă și respect,

Helmut Duckadam

August 2020

Ai grijă de campionul din TINE !

Mulțumiri și recunoștință

Ana-Maria Brânză

August 2020