SFÂNTA MĂNĂSTIRE PUTNA, 550 DE ANI

PrintMănăstirea Putna este prima şi cea mai importantă ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare (1457 – 1504) şi străjuieşte, de peste cinci veacuri, ţinutul legendar al Bucovinei.
La data de 10 iulie 1466, s-a pus piatra de temelie a mănăstirii, pe o veche vatră sihăstrească, în locul unde Dumnezeu a purtat săgeata din arcul voievodului care a tras de pe Dealul Crucii.
„Ştefan-Vodă cel Bun, când s-au apucat să facă Mănăstirea Putna, au tras cu arcul dintr-un vârfu de munte ce este lângă mănăstire. Şi unde au agiunsu săgeata, acolo au făcut prestolul în oltariul.” (Cronicarul Ion Neculce)
Biserica Mănăstirii Putna, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, va fi terminată în trei ani şi va fi sfinţită în 3 septembrie 1469. Mănăstirea a avut de la început destinaţia de necropolă a familiei voievodului. Ea a fost înzestrată de ctitor cu numeroase proprietăţi şi odoare, menite să-i asigure existenţa şi îndeplinirea scopului ei duhovnicesc: veşminte şi obiecte liturgice, cărţi de slujbă frumos împodobite, icoane, clopote şi clădiri trainice.
Sunt celebre scriptoriul, atelierul de broderie, atelierul de ceramică şi şcoala de muzică, care au existat aici în perioada ştefaniană. După trecerea la cele veşnice a Sfântului Ştefan cel Mare, în 2 iulie 1504, mormântul său de la Putna a devenit un loc de închinare al tuturor românilor. În 1992, a fost canonizat, iar în 2010 mănăstirea a primit sărbătorirea ctitorului sfânt, prăznuit pe 2 iulie, ca al doilea hram.
Deşi, de-a lungul vremii, domnii care au urmat pe tronul Moldovei au sprijinit şi ei mănăstirea, în secolul al XVIII-lea, ea a ajuns într-o stare gravă. De aceea, ansamblul monahal a trecut printr-o importantă refacere, iniţiată şi susţinută de Sfântul Mitropolit Iacob Putneanul (1719 – 1778), care a devenit astfel al doilea mare ctitor al aşezământului, ajuns acum la a doua înflorire. Intrat la numai 12 ani în Mănăstirea Putna, acesta va deveni un ierarh neînfricat în apărarea păstoriţilor săi, suflet deosebit de milostiv, cărturar şi pedagog de vocaţie. El a tipărit în 1755 primul abecedar din Moldova. A fost canonizat în şedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 6-7 iunie 2016, cu zi de prăznuire 15 mai, data trecerii la cele veşnice.
Astăzi, biserica Mănăstirii Putna adăposteşte trei morminte voievodale: Ştefan cel Mare, fiul, Bogdan al III-lea şi nepotul său, Ştefan cel Tânăr – Ştefăniţă Vodă. Pe lângă acestea, în interiorul necropolei îşi mai dorm somnul de veci şi alţi membri ai familiei Sfântului Ştefan. Mormântul celui de-al doilea mare ctitor, Sfântul Iacob Putneanul, este în pridvorul bisericii, moaştele sale fiind scoase spre închinare, în urma canonizării sale.
În memoria slăvitului voievod, considerat de către Dimitrie Cantemir „domn mai presus de orice laudă”, în anul 1871, de hramul mănăstirii, a avut loc Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni. La organizarea serbării s-a remarcat în mod deosebit poetul fără seamăn al neamului românesc, Mihai Eminescu, care a sintetizat locul Mănăstirii Putna în istoria, cultura şi spiritualitatea românilor, numind-o „Ierusalimul neamului românesc”, locul care adăposteşte mormântul Sfântului Ştefan fiind văzut ca un „altar al conştiinţei naţionale” .
Aşa cum gândul fiecărui român se îndreaptă şi spre Sfântul Voievod Ştefan cel Mare când este vorba despre demnitate naţională, niciunul dintre vizitatori nu părăseşte Mănăstirea Putna fără a trece pe la mormântul său. Aici, o candelă de argint stă aprinsă de veacuri, răspândind lumina dragostei de Dumnezeu şi a dragostei de ţară.
Timbrele emisiunii ilustrează Mănăstirea Putna, făcând o trecere de la istorie la prezent. Timbrul cu valoarea nominală de 3,00 lei prezintă imaginea unei gravuri acvafórte de Antoine Kaindl, 1927, alături de o icoană pictată în atelierele Putnei, înfăţişându-l pe Ştefan cel Mare, ţinând în mână macheta mănăstirii. Timbrul cu valoarea nominală de 15,00 lei ne aduce în atenţie o imagine actuală a mănăstirii.
Timbrul coliţei emisiunii ilustrează Mormântul Sfântului Ştefan cel Mare, alături de imaginea unei acuarele din sec. XVIII a Mănăstirii Putna, care întregeşte manşeta coliţei dantelate.
Cu ocazia aniversării anul acesta a 550 de ani de la punerea pietrei de temelie a Sfintei Mănăstiri Putna, Romfilatelia oferă ca dar de preţ colecţionarilor şi nu numai o emisiune de mărci poştale specială, care poate fi considerată metaforic un „bilet” la spectacolul istoriei şi al celor care au făurit-o pentru noi, urmaşii…

Romfilatelia mulţumeşte Sfintei Mănăstiri Putna pentru sprijinul documentar acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.
550_PUTNA_caract