ROMÂNIA – UN TEZAUR EUROPEAN

Rom_Tez_Eur_M În zona sud-esticã a Europei Centrale, cu arcul munţilor Carpaţi în mijloc, mãrginitã de Dunãre şi Marea Neagrã, se aflã, de peste douã mii de ani, un popor cu o istorie bogatã, dar tumultoasã – poporul român şi o ţarã formatã statornic pe vechea vatrã a Daciei, purtând de un secol şi jumãtate numele de România.
O ţarã în care descoperi cele mai bogate şi vechi dovezi de culturã autenticã, spiritualitate, tradiţii şi continuitate din Europa. O ţarã cu soiuri vechi de viţã de vie precum Crâmpoşia, Braghina, Gordanul.
România, locul unde te poţi întâlni cu Sfinxul din Bucegi, vechi cât timpul, îţi oferã prilejul de a cutreiera una dintre cele mai mari şi frumoase rezervaţii naturale din Europa, Parcul Naţional Retezat sau te îmbie la o plimbare prin cea mai mare deltã a continentului, mirifica Deltã a Dunãrii.
România, locul unde Legenda Meşterului Manole – ziditor al Mãnãstirii Curtea de Argeş te trimite înainte, în timp, la Coloana Infinitului zãmislitã de Brâncuşi.
Și câţi, oare ştiu, atunci când îşi aştern gândurile pe o coalã de hârtie cã inventatorul stiloului este un român, Petrache Poenaru?
România, o ţarã cu sufletul cuprins în Doina lui Eminescu, şoptitã pe acordurile Rapsodiei Române, compusã de George Enescu şi pictatã în tablouri de Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu sau Nicolae Tonitza, rãmâne o vatrã de neasemuit.
România este ţara vestitelor Biserici din lemn din Maramureş şi a unicului Cimitir vesel din lume, cel de la Sãpânţa, dar şi ţara numeroaselor monumente istorice a cãror unicitate uimeşte orice vizitator.
Creaţia popularã româneascã este cunoscutã pe toate continentele lumii, prin varietatea şi singularitatea, în acelaşi timp, a ceramicii populare sau a scoarţelor româneşti.
Când spui Dimitrie Cantemir, Mircea Eliade, Emil Cioran, Nicolae Iorga sau Eugen Ionescu, te gândeşti la România, aşa cum te mândreşti cu ea când vorbeşti de primul zbor cu decolare autonomã din lume al lui Traian Vuia sau de primul avion cu reacţie din lume ori de „efectul Coandã“.
România, prin dragoste şi suferinţã, dãinuie de milenii, ca un miracol, în acest spaţiu mioritic, aparţinând dintotdeauna strãvechii Europe.
Romfilatelia se strãduieşte ca în fiecare emisiune de mãrci poştale – cum este şi cea de faţã – sã adauge câte o picãturã din acest izvor, nesecat şi încã nedescoperit în totalitate, al spiritualitãţii şi culturii româneşti.
Cele opt mãrci poştale ale emisiunii, fiecare cu valoarea nominalã de 3,00 Lei, ilustreazã bogãţii unice şi autentice cu care România este cunoscutã în toatã lumea.
Delta Dunãrii, unica deltã din lume declaratã rezervaţie a biosferei, este socotitã şi una dintre cele mai mari zone umede din lume, ca habitat al pãsãrilor de apã, unde pelicanul – simbol al Deltei Dunãrii – trãieşte aici în cea mai mare colonie din Europa.
Tãrâm magic al apelor, Delta Dunãrii este consideratã a fi una dintre cele mai fascinante zone naturale din întreaga lume.
Cea mai importantã rezervaţie naturalã montanã din ţara noastrã, rezervaţie a biosferei, Parcul Naţional Retezat se adaugã diversitãţii bogãţiilor naturale inestimabile ale României.
Locuri încã neatinse de om, piscuri înalte, lacuri, flori, gheţari, peşteri, animale în sãlbãticie, pãduri întinse – toate se adunã într-un monument unic al naturii: Parcul Naţional Retezat.
George Enescu (1881-1955), muzician complex, a reuşit sã dãruiascã muzicii universale toate sentimentele sale, gândurile, în aşa fel încât totul, mereu, s-a contopit cu ecoul sufletului sãu.
Bucureşti, Viena, Paris, New York, Londra, Berlin, Chicago, Boston, Cincinatti, Philadelphia, Strasbourg – se înscriu între marile oraşe muzicale ale lumii în care a rãsunat muzica enescianã.
Partituri, suite, simfonii, cvartete, rapsodii, lieduri şi o operã – toate sunt creaţii ale marelui compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor, George Enescu- vioara nepieritoare a României.
Dimitrie Cantemir (1673-1723) a fost o personalitate remarcabilã a culturii europene a începutului de secol XVIII.
Domn al Moldovei, istoric, filosof, geograf, muzicolog, orientalist, teolog, cartograf şi prozator, poliglot, Dimitrie Cantemir, prin lucrãrile sale, s-a impus ca un erudit şi enciclopedist de talie mondialã.
Dimitrie Cantemir, personalitate cu preocupãri enciclopedice, primul român membru al Academiei de la Berlin (1714) – la cererea acestei Academii a scris „Descriptio Moldaviae“- prima lucrare de politicã, de geografie, etnografie şi folclor.
„Principe Serenism“ al Rusiei şi sfetnic de tainã al Țarului Petru I, Dimitrie Cantemir, prin vasta sa operã, este socotit a fi un ilustru savant al Renaşterii.
Pe unul din timbre este ilustrat un vechi soi de viţã de vie românesc, Crâmpoşia, ştiut fiind faptul cã în România, viticultura are o vechime de peste douã mii de ani.
„Patria cea veche a geto-dacilor, Tracia, era o regiune viticolã, cauzã pentru care era consideratã ca locul de naştere al zeului vinului, Dionysos“, spunea marele istoric A.D. Xenopol.
Dupã cum se ştie, la începutul secolului I î.Hr. viticultura luase o asemenea amploare, odatã cu crearea primului stat dac centralizat şi independent, încât regele Burebista a întreprins unele acţiuni de limitare a culturilor de viţã de vie. Pe teritoriul ţãrii noastre, viticultura a fost favorizatã atât de climã cât şi de condiţiile solului şi îndeosebi de radiaţia solarã în acele arii denumite popular „podgorii“.
Soiul de vin Crâmpoşia, foarte vechi, este întâlnit în cunoscuta podgorie Drãgãşani. Vinul este alb, sec, echilibrat, plin de prospeţime şi poate concura cu orice alt vin din lume.
Vatrã de culturã şi civilizaţie, Maramureşul şi-a dãltuit în lemn istoria prin arta popularã maramureşeanã.
Maramureşul este locul unde tradiţiile, portul şi arta popularã se pãstreazã cel mai bine din România. Ca-ntr-o întoarcere în timp, Maramureşul este un imens muzeu în aer liber.
Bisericile de lemn – adevãrate capodopere de artã popularã – se întâlnesc aproape în fiecare sat, iar poarta maramureşanã, acest „arc de triumf“ din lemn, se întâlneşte la fiecare casã.
Tradiţia ceramicii dãinuie din timpul dacilor şi nu s-a schimbat prea mult din punct de vedere al tehnicii, ornamentãrii şi al formelor (Sãcel, Lãpuş, Baia Sprie, Valea Izei).
Biserica Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi, edificiu unic în arhitectura româneascã, ctitorie a domnitorului Vasile Lupu, a fãcut parte, iniţial, dintr-un ansamblu mânãstiresc (din care s-a mai pãstrat doar sala goticã, azi muzeu de artã medievalã). Biserica Sfinţii Trei Ierarhi a stârnit admiraţia tuturor încã de la inaugurarea ei, în 1639. Motivele care ornamenteazã faţada sunt de influenţã armeano-georgianã. Ferestrele sunt decorate cu chenare cu cornişe şi baldachine. Elementele decorative din exterior, de o bogãţie neasemuitã, oferã impresia unei adevãrate broderii din piatrã.
Biserica Sfinţii Trei Ierarhi adãposteşte mormintele lui Vasile Lupu, al voievodului şi cãrturarului Dimitrie Cantemir, precum şi osemintele domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Biserica Neagrã din Braşov a fost construitã în jurul anului 1380 şi cunoscutã cu numele de Biserica Sfânta Maria.
Clãdirea a fost parţial distrusã în timpul marelui incendiu din 1689 în urma cãruia a primit numele actual. Biserica Neagrã este cel mai mare edificiu de cult în stil gotic din sud-estul Europei, mãsurând 89 de metri lungime şi 38 de metri lãţime. Biserica Neagrã este celebrã nu doar prin dimensiunile sale, dar şi prin faptul cã în clopotniţã se aflã cel mai mare clopot din spaţiul românesc, un clopot din bronz care cântãreşte 6 tone. Totodatã Biserica Neagrã deţine şi marea sa orgã cu circa 400 de tuburi, aceasta fiind una din cele mai mari din Europa de Sud-Est. Colecţia de covoare orientale a Bisericii Negre este cea mai bogatã de acest tip din România. Foarte aproape de Biserica Neagrã se aflã statuia umanistului Johannes Honterus (1498-1549), opera sculptorului berlinez H. Magnussen (1898).

Pentru consultanţa documentarã acordatã la realizarea acestei emisiuni filatelice aducem mulţumiri Administraţiilor Parcului Naţional Retezat (foto: Cristina Lazaroni) şi Rezervaţiei Biosferei Delta Dunãrii (foto:Daniel Petrescu), conducerilor Muzeului „George Enescu“ şi Bibliotecii Academiei Române (dl. Emanuel Bãdescu), Parohiei Bisericii „Sfinţii Trei Ierarhi“, Parohiei Evanghelice „Biserica Neagrã“ (foto: Peter Simon) şi VISARTA.

Data Aparitie:2009-09-16

Rom_Tez_Eur_box_rom