„ROMÂNIA REVOLUŢIONARĂ” ÎN PICTURĂ

În urmă cu 170 de ani, în Țările Române avea loc prima mare mișcare națională, în contextul Revoluției de la 1848, un eveniment social și politic desfășurat la nivel european. Pentru a onora oamenii și evenimentele acelor timpuri, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale „România revoluționară” în pictură, dedicată exprimării sentimentului național, prin artă. Pe timbrul emisiunii, cu valoarea nominală de 5 lei, este reprodus tabloul România rupându-și lanțurile pe Câmpia Libertății, pictat de Constantin Daniel Rosenthal. Pe colița nedantelată a emisiunii, cu valoarea nominală de 28,50 lei, este ilustrat un alt tablou pașoptist al lui Rosenthal, România Revoluționară.

Constantin Daniel Rosenthal (1820-1851), s-a născut la Budapesta, în familia unor negustori evrei prosperi. Pasiunea lui pentru artă nu a fost pe placul celor apropiați, tânărul Rosenthal devenind un călător prin Europa, în căutarea inspirației artistice. La Viena i-a cunoscut pe aristocratul C.A. Rosetti și pe pictorul Ion Negulici, care i-au vorbit despre țările de peste Carpați și despre idealul național al românilor. A vizitat Bucureștii la începutul anilor 1840, iar apoi a plecat cu grupul de patrioți munteni la Paris. A fost fascinat de patosul național al românilor, mai ales datorită prieteniei cu C.A. Rosetti.

Rosenthal a participat la Revoluția de la 1848 din Țara Românească, îndeplinind uneori misiuni primejdioase. Este autorul primei statui
de for public al Capitalei, realizând Monumentul Libertății, așezat de guvernul revoluționar în Piața Vorniciei, din centrul Bucureștilor. A cerut și a primit cetățenie valahă, iar după înăbușirea Revoluției a peregrinat prin Europa, alături de patrioții munteni.

A fost un apropiat al lui C.A. Rosetti și al soției sale, Maria. Ca și Rosenthal, Maria Rosetti era o străină îndrăgostită de poporul român și de idealurile sale de eliberare națională. Născută Mary Grant, cu origini scoțiene și franceze, a ajuns la București în jurul anului 1840, pe urma fratelui ei, comerciant și angajat al Consulatului Angliei în Țara Românească. A lucrat ca guvernantă la familia boierului Odobescu, în casa căruia l-a cunoscut pe C.A. Rosetti. Tânărul revoluționar a cerut-o în căsătorie printr-o scrisoare trimisă de la Viena, în 1847. Maria Rosetti a participat la Revoluție purtând un nou-născut în brațe. Printr-un gest eroic, a urmărit traseul corabiei turcești pe care se afla arestat soțul său, împreună cu un grup de revoluționari, contribuind la eliberarea acestora.

În exilul parizian, revoluționarii valahi au dorit să-și exprime idealul național inclusiv prin artă, după modelul celebrului tablou al lui Eugène Delacroix, Libertatea conducând poporul. Realizarea operelor i-a fost încredințată lui Rosenthal, participant la Revoluție și un patriot, de acum român, înfocat.

În 1850, artistul  a pictat pânza România Revoluționară, devenită, în timp, reprezentativă pentru ilustrarea idealului național. Rosenthal a ales-o ca model pe buna sa prietenă Maria Rosetti, pe care a înfățișat-o în costum popular din zona Muscelului. Artistul a redat în detaliu elementele cămășii, fiind primul pictor care a făcut celebră ia românească. La gât, Maria Rosetti avea o salbă bogată, care exprimă bogăția țării, iar peste umărul drept era așezat un steag tricolor. Tricolorul este de asemenea un simbol al Revoluției de la 1848, fiind realizat din combinarea steagurilor Moldovei (roșu-albastru) și Valahiei (albastru-galben). Un alt element important al tabloului este hangerul de la brâu, care arată o atitudine nu neapărat războinică, dar care îndeamnă la luptă. Privirea personajului se îndreaptă spre un grup de revoluționari, asediați de armata otomană pe Dealul Spirii, la 13 septembrie 1848.

Tot în anul 1850, Rosenthal a realizat un alt tablou dedicat Revoluției, de dimensiuni mai mici, cu titlul România rupându-și lanțurile pe Câmpia Libertății. În prim-planul operei
se află un personaj feminin, în postură solemnă, cu steagul tricolor în mâna dreaptă și înfășurată cu falduri tricolore. Modelul personajului este de asemenea Maria Rosetti, care are privirea îndreptată spre o lumină care coboară din cer, iar mâna stângă ridica o ramură de măslin, vestind pacea. Abandonat în țărână, sub tălpi, era așezat Regulamentul Organic rusesc, alături de cătușele rupte, semn al dorinței de eliberare a românilor de sub protectoratul țarist. În plan secund, artistul a înfățișat o adunare de oameni, strânși într-o horă în jurul unei tribune, pe Câmpia Libertății.

Proprietarul celor două tablouri a fost C.A. Rosetti, care, prin testament, le-a lăsat moștenire națiunii române.

Aducem un pios omagiu de recunoștință patrioților care s-au sacrificat pentru idealul național acum 170 de ani, precum și artiștilor care au contribuit la nașterea națiunii române.

 

Romfilatelia mulțumește Muzeului Național de Artă al României și Bibliotecii Academiei Române pentru sprijinul acordat la realizarea
acestei emisiuni de mărci poștale.