Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide

Emisiune comună România – Ucraina. PATRIMONIUL UNESCO: Biserica Mãnãstirii Sucevița și Biserica Mântuitorului din Berestovo

Rom_Ucr_MEmisiune comunã ROMÂNIA – UCRAINA

Aflate în Patrimoniul UNESCO, Mãnãstirea Sucevița și Biserica Mântuitorului din Berestovo constituie tema emisiunii comune de mãrci poștale România – Ucraina, pe care Romfilatelia o introduce în circulație.

Legãtura dintre cele douã biserici care fac subiectul emisiunii filatelice este datã de personalitatea marcantã a lui Petru Movilã (1596-1646), nepot al lui Ieremia Movilã.

Numit Mitropolit al Kievului în 1633, Petru Movilã pune bazele unuicolegiu în Lavra Pecerska din care se va dezvolta vestita Academie Duhovniceascã de la Kiev. Trebuie evidențiat faptul cã lucrarea sa, Mãrturisirea Ortodoxã (Pravoslavnica Mãrturisire) a devenit a treia mãrturisire de credințã ortodoxã a Bisericii sobornicești și apostolești a Rãsãritului, dupã Simbolul credinței și Dogmatica Sfântului Ioan Damaschin. Lucrarea teologicã expune dogma ortodoxã, recunoscutã de întreaga Ortodoxie.

Mitropolitul Kievului, Petru Movilã este prãznuit ca sfânt atât în calendarul Bisericii Ortodoxe Române, cât și al Bisericii Ortodoxe din Ucraina.

Construitã pe ruinele unui alt lãcaș mai vechi (prima ctitorie a familiei Movileștilor, o ctitorie modestã, datând din preajma anului 1581), Mãnãstirea Sucevița a fost ridicatã între anii 1582-1584 de cãtre frații Movilã, pe vremea domniei lui Petru Șchiopul (1582-1591), la inițiativa Mitropolitului Gheorghe Movilã. Dupã venirea pe tronul Moldovei, în anul 1595, domnitorul Ieremia Movilã (1595-1606) adaugã bisericii douã pridvoarede mici dimensiuni, amplasate la intrarea în bisericã pe laturile de nord și sud, zidurile și turnurile din incintã, care conferã mãnãstirii înfãțișarea de cetate medievalã, o casã domneascã, ale cãrei ruine se mai vãd pe latura de nord a complexului, precum și chilii pentru cãlugãri.

Biserica mãnãstirii este construitã în stilul arhitecturii moldovenești, stil desãvârșit în timpul lui Ștefan cel Mare, care este de fapt o îmbinare a elementelor de artã bizantinã și goticã, la care se adaugã elemente de arhitecturã ale vechilor biserici de lemn din Moldova.

Incinta mãnãstirii este un patrulater cu laturile de 100 și 104 metri, înconjurat de ziduri înalte de 6 metri și groase de 3 metri, prevãzute cu contraforturi.

Tot în timpul domnitorului Ieremia Movilã se picteazã biserica, atât îninterior cât și în exterior, de doi pictori moldoveni, Ioan Zugravu și fratele sãu, Sofronie. Programul iconografic al picturii interioare și exterioare respectã tradiția constituitã în prima jumãtate a secolului al XVI-lea – epoca lui Petru Rareș – dar introduce și unele teme noi, cu caracter teologico-dogmatic, unice în arta creștin-ortodoxã.

Pictura exterioarã a Mãnãstirii Sucevița este cea mai bine pãstratã din grupul bisericilor moldovenești cu picturã exterioarã, singura care-și pãstreazã latura de nord, unde este reprezentatã scena „Scara virtuților”, cea mai impresionantã scenã, prin amploarea dramatismului generat de contrastul valoric exprimat de urcușul ordonat al oamenilor virtuoși, cãlãuziți de îngeri cãtre sfințenie, și cãderea haoticã în iadul seducãtor al pãcatelor transformate în patimi.

Pictura muralã de la Mãnãstirea Sucevița, consideratã de cercetãtorul de artã francez, Paul Henry, drept „testamentul artei moldovenești”, încheie epoca marilor creații de picturã exterioarã ale secolului al XVI-lea de la mãnãstirile Humor, Moldovița, Arbore și Voroneț, recunoscute capodopere ale artei universale.

Mãnãstirea Sucevița este locul unde tradiția și înnoirea se împletesc organic, într-o prezentare policromã dominatã de un verde crud, revigorant, evocând privitorului atent nostalgia raiului pierdut, dar și speranța transfiguratoare a învierii, în acest tumultuos și fascinant praznical vieții.

Biserica Mântuitorului de la Berestovo este cea mai veche bisericã din zona Kievului.

Lucrãrile la construcția mãnãstirii au început la sfârșitul secolului al XI-lea.

Construcția a avut trei nave, trei abside și trei cupole (Pronaos); doar peretele de vest a rãmas intact, ceilalți pereți fiind cunoscuți prin sãpãturi.

Istoricii de artã cred cã aceastã construcție a introdus inovații structurale în arhitectura bisericeascã din Ucraina datoritã faptului cã pentru prima oarã toate cele trei intrãri au pridvoare, cu acoperișuri de forma unui trifoi abrupt înclinate.

În aceastã mãnãstire este înmormântat Iuri Dolgoruky, întemeietorul Moscovei.

În 1990, Lavra Pecerska, din care face parte și mãnãstirea, a fost inclusã în Patrimoniul UNESCO.

Aducem mulțumirile noastre pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de mãrci poștale Înaltpreasfințitului Pãrinte TEOFAN, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Arhiepiscopiei Sucevei și Rãdãuților, cât și Mãnãstirii Sucevița.

 

Data Aparitie:2013-12-21

Rom_Ucr_box

Acasa
Colecții
Evenimente
Magazin
Search