IA ROMÂNEASCĂ, TEZAUR NAŢIONAL

Ia_Tezaur_Rom_emisEchilibru şi perfecţiune. Pe cât de simplă este tăietura, pe atât de profundă îi este semnificaţia. Aceasta reprezintă cămaşa tradiţională lăsată moştenire de la strămoşii noştri, care este purtată cu grijă din generaţie în generaţie pentru a transmite şi păstra cât mai mult din simbolistica şi energia ei spirituală.

Ia, piesa de bază a costumului popular feminin reprezintă mai mult decât un obiect vestimentar; este un simbol naţional, o poveste şi o carte de istorie.

Este de fapt, o cămaşa tradiţională românească, lucrată din cânepă, in, bumbac, lână sau borangic, scurtă, până în talie, numită şi „ciupag” sau lungă, „cu poale”.

Pentru realizarea iei, materialele sunt alese cu atenţie, iar locurile fiecărui model sunt stabilite cu stricteţe. Ornamentele, culorile şi materialele din care erau realizate iile reprezentau o marcă socială, de vârstă, statut civil, marital, confesional şi zonal. Fetele nemăritate purtau culori vesele, aprinse, ii cu coloristică bogată pentru a le scoate în evidenţă puritatea, tinereţea şi frumuseţea. Femeile măritate purtau ii cusute în culori neutre, de pământ, acestea fiind asociate cu împlinirea familială şi statornicia. Şi bătrânele purtau culori vii, dar au adoptat culorile neutre ca un simbol al doliului după ce multe au rămas văduve în timpul războaielor. A fost purtată de femeile de la ţară sau de la oraş, dar şi de reprezentante ale marilor familii din istoria noastră. Emisiunea de mărci poştale IA ROMÂNEASCĂ, TEZAUR NAŢIONAL, ilustrează printr-o abordare grafică originală 4 personalităţi feminine româneşti, care au purtat cu mândrie şi au făcut cunoscută ia românească peste hotarele ţării.

Timbrul cu valoarea nominală de 3,50 lei o prezintă pe Regina Elisabeta a României care poartă o ie din Romanaţi, jud. Olt. Adesea, Regina îşi încuraja doamnele din suita ei să se înveşmânteze în port tradiţional. Ia oltenească specifică zonei Romanaţi are guleraş şi altiţă, alcătuită din galoane în care se repetă motivul de formă „S”. Motivele decorative sunt geometrice, florale, motive antropomorfe, iar în cromatică predomină ultramarinul, cu intercalaţii de fir metalic auriu.

Timbrul cu valoarea nominală de 4 lei o reprezintă pe Regina Maria a României care poartă o ie din jud. Dolj. Aceasta se îmbrăca în straie tradiţionale, alături de membrii familiei regale sau de doamnele de la curte, admirând cu adevărat tradiţiile româneşti şi costumul popular pe care le făcea cunoscute peste mări şi ţări. Ia din zona Dolj este caracterizată prin armonia cromatică, tonurile vii de albastru, roşu şi alb, decorul variat format îndeosebi din motive geometrice ca: romburi, cruciuliţe, spirale. Ornamentarea este dispusă în special pe mânecă, pe altiţă, încreţ şi râuri.

Timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei o reprezintă pe Smaranda Brăescu care poartă o ie de Muscel, jud Argeş. Smaranda Brăescu a fost prima femeie paraşutist cu brevet din România dar, cunoscută în epocă şi pentru dragostea faţă de portul popular, pe care îl considera cel mai potrivit costum de gală, atât în ţară, cât şi în străinătate. Cămaşa femeiască de Muscel este din borangic, încreţită la gât, cu şnur pe creţi. Materialul folosit la cusut este arniciul, fir de bumbac răsucit şi colorat, vopsit în culoare cărămizie, neagră, roşie, grena şi mov, culori specifice zonei Muscel.

Timbrul cu valoarea nominală de 16 lei o reprezintă pe Maria Tănase în cămaşă din Pădureni, jud. Hunedoara. Doamna cântecului românesc a fost o iubitoare a tradiţiilor româneşti şi a dus ia românească peste hotare, unde a fost admirată şi aplaudată. Maria Tănase poartă o cămaşă într-o combinaţie de culori, alb, negru şi roşu. Pe fondul acestor culori specifice iei de Pădureni apar discret tonuri de mov, albastru deschis şi verde. Ornamentarea iei se face în motive geometrice; romburi mari, pătrate, jumătăţi de romburi, care se succed compact, pe întreaga mânecă dând cusăturii un aspect bogat, reliefat.

 

Romfilatelia mulţumeşte Casei Regale a României, Muzeului Naţional de Istorie a României, Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Muzeului Naţional al Ţăranului Român şi domnului Emanuel Bădescu pentru sprijinul documentar acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poştale. Ia_Tezaur_Rom_box