ANIVERSĂRI. EVENIMENTE ALEXANDRU IOAN CUZA, 200 DE ANI DE LA NAȘTERE

Cu ocazia aniversării bicentenarului nașterii Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Romfilatelia introduce în circulație vineri, 20 martie, anul curent, emisiunea de mărci poștale intitulată Aniversări. Evenimente. Alexandru Ioan Cuza, 200 de ani de la naștere, alcătuită din două mărci poștale.

Alexandru Ioan Cuza s-a născut la 20 martie 1820, la Bârlad, într-o familie de dregători moldoveni. Studiile le-a făcut la Iași, unde a fost coleg cu Mihail Kogălniceanu și Vasile Alecsandri. În anul 1835 a obținut diploma de bacalaureat la Paris, iar mai apoi a studiat Dreptul și Medicina, însă nu a terminat niciuna dintre facultăți. În 1848 s-a numărat printre oratorii care au luat parte la adunarea revoluționarilor de la Hotelul Petersburg din Iași, cerând înfăptuirea unor reforme democratice. A fost arestat după înăbușirea Revoluției din Moldova, însă a reușit să scape și s-a refugiat în Transilvania, unde a participat la Marea Adunare Națională de la Blaj, din mai 1848.

În anii următori a deținut mai multe funcții în administrația Moldovei – președinte al Judecătoriei Covurlui (1849-1851 și 1855-1856), director al Ministerului de Interne (1851), pârcălab de Galați (1856). După adoptarea Convenției de la Paris din 1858 a fost implicat în reorganizarea politică a Moldovei, iar în cele din urmă a fost preferat pentru domnie atât de liberali, cât și de conservatori.

După Unire, Alexandru Ioan Cuza, sprijinit de Mihail Kogălniceanu, a inițiat primele reforme pentru modernizarea țării. Sub domnia sa Unirea a fost recunoscută de Marile Puteri, s-a creat primul Parlament și primul guvern unitar, au fost adoptate reforma electorală, secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrară, a învățământului etc.

Deoarece a instaurat un regim autoritar, domnitorul a fost îndepărtat la 11 februarie 1866 de „monstruoasa coaliție”, o grupare din care făceau parte politicieni liberali și conservatori, dar și militari sau comercianți. Cuza a fost obligat să părăsească țara, locuind la Viena, Paris și Florența. A murit la 15 mai 1873, în vârstă de 53 de ani, în timp ce se afla la tratament în orașul german Heidelberg.

Pe marca poștală cu valoarea de 5 lei este reprezentat aversul Medaliei „Pro Virtute Militară”.

Cuza a aprobat baterea unei medalii care să comemoreze lupta din Dealul Spirei a pompierilor români cu turcii, pentru care a emis Decretul domnesc, nr. 78 din 21 mai 1860. Medalia a fost realizată din bronz, era rotundă și avea diametrul de 32,5 mm. Pe avers era prezentat în relief un vultur încoronat, cu cruce în cioc, cu spada și sceptrul în cele două gheare, iar pe piept se afla capul de zimbru, cu steaua în cinci colțuri între coarne. În partea superioară exista inscripția „PRO VIRTUTE MILITARĂ”, iar în partea de jos apărea numele gravorului din Paris, Caque F.

Pe reversul medaliei (reprezentat grafic pe manșeta blocurilor filatelice ale emisiunii) se afla scris „13 septembrie 1848, Dealul Spirei”. Panglica de culoare albastră avea pe fiecare margine câte două dungi, una roșie în exterior și una galbenă în interior.

Pe marca poștală cu valoarea de 12 lei este reprezentat portretul- bust al lui Alexandru Ioan Cuza în uniformă militară.

Pe plicul „prima zi” a emisiunii este ilustrată o litografie de C. Danielis, cu referire la Intrarea lui Cuza la Mitropolie cu ocazia deschiderii Camerei Naționale din București în anul 1860.

 

Romfilatelia mulțumește domnului profesor Corneliu Andonie de la Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, reprezentanților Bibliotecii Academiei Române din București și Primăriei Municipiului Iași, pentru sprijinul documentar și fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.