100 ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA

În anul Centenarului Marii Uniri, Romfilatelia celebrează revenirea românilor dintre Prut și Nistru în graniţele ţării, la 27 martie 1918, prin emisiunea de mărci poștale 100 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Pe timbrele emisiunii sunt ilustrate trei personalităţi care au mijlocit înfăptuirea acestui ideal naţional. Astfel, pe timbrul cu valoarea nominală de 4 lei este reprodus portretul lui Alexandru Marghiloman, prim-ministru al României în martie 1918. Portretul lui Ion Inculeţ, președinte al Sfatului Ţării de la Chișinău, este redat pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei. Timbrul coliţei dantelate a emisiunii de mărci poștale, cu valoarea nominală de 16 lei, este ilustrat cu portretul lui Pantelimon Halippa, luptător pentru drepturile românilor din Imperiul Ţarist.

Basarabia a făcut parte din Moldova istorică până în anul 1812, când teritoriul dintre Prut și Nistru a ajuns în graniţele Imperiului Ţarist, în contextul războaielor dintre ruși și otomani. Românii basarabeni au fost victimele unui proces foarte dur de deznaţionalizare – a fost interzisă folosirea limbii române în școală și administraţie, iar orașele au fost colonizate cu populaţie rusească.

După revoluţia rusă din februarie 1917, soarta românilor de la est de Prut se afla din nou la cumpăna istoriei. Popoarele din Imperiul Ţarist luptau pentru formarea unor state naţionale, iar ucrainenii revendicau Basarabia. Ajutaţi de refugiaţii români din Austro-Ungaria și de patrioţi din Vechiul Regat, basarabenii au început să se organizeze politic și cultural, pe parcursul anului 1917. În noiembrie 1917, un Congres al Ostașilor Moldoveni a proclamat autonomia politică și administrativă a Basarabiei, precum și organizarea de alegeri pentru un Sfat al Ţării. Au fost aleși 150 de deputaţi, care reprezentau toate regiunile și naţionalităţile, dintre care 70% erau români, iar restul ucraineni, evrei, ruși, bulgari, germani, găgăuzi etc. La conducerea Sfatului Ţării a fost ales Ion Inculeţ, iar în decembrie 1917, deputaţii au proclamat înfiinţarea Republicii Democratice Moldovenești, ca stat federativ al Rusiei.

Însă noua republică era slab organizată administrativ, iar trupele rusești și germane, aflate în retragere, au instaurat haosul. În plus, naţionaliștii ucraineni sabotau tentativele de autodeterminare ale românilor. Fruntașii basarabeni au cerut ajutorul armatei române, care a trecut Prutul și a stabilizat ordinea în regiune. În cele din urmă, membrii Sfatului Ţării au decis că singura soluţie pentru apărarea cauzei naţionale era Unirea cu România. Ședinţa din 27 martie 1918 a consfinţit revenirea Basarabiei la ţara-mamă „de-a pururi și totdeauna”.

La acest act istoric și-au adus contribuţia personalităţi remarcabile, de pe ambele maluri ale Prutului.

Alexandru Marghiloman (27 ianuarie 1854 – 10 mai 1925) a fost un politician reprezentativ pentru mișcarea conservatoare, înainte de 1914. În timpul războiului s-a remarcat prin opoziţia de neclintit faţă de orice alianţă cu Imperiul Ţarist. În martie 1918 a fost numit prim-ministru, fiind implicat în discuţiile cu fruntașii basarabeni pentru Unire. La 27 martie 1918 s-a deplasat la Chișinău și a ţinut un discurs în faţa Sfatului Ţării, înaintea votului care a consfinţit reîntoarcerea Basarabiei la ţara-mamă.

Ion Inculeţ (5 aprilie 1884 – 18 noiembrie 1940) a fost un remarcabil politician basarabean, care s-a impus ca lider al cauzei naţionale la sfârșitul anului 1917. A fost ales președinte al Sfatului Ţării şi a negociat cu autorităţile române de la Iași stabilirea strategiei Unirii.

Pantelimon Halippa (1 august 1883 – 30 aprilie 1979) s-a afirmat încă de la începutul secolului al XX-lea ca luptător pentru drepturile politice și culturale ale românilor din Imperiul Ţarist. A fost condamnat la închisoare, în 1906, din cauza acţiunilor sale. A votat Unirea Basarabiei cu România la ședinţa istorică a Sfatului Ţării din 27 martie 1918, iar apoi a participat la adunările de la Cernăuţi și Alba Iulia, care au desăvârșit crearea României Mari.

 

Romfilatelia mulţumește domnului academician Răzvan Theodorescu, Arhivelor Naţionale ale României, Primăriei Municipiului Iași, Primăriei Municipiului Buzău și domnului profesor Corneliu Andonie, din cadrul Muzeului Militar Naţional, pentru sprijinul documentar și fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.