Harta Sitului   Printeaza   English   Contact   
Romfilatelia



  CALENDAR

Colectii anuale

CENTENARUL AVIONULUI CU REACȚIE - COANDĂ 1910

„Viitorul nu este ceea ce vine după prezent, Viitorul este ceea ce este diferit de prezent.“ (Henri Coandă)

            Cu o sută de ani în urmă, un tânăr propunea lumii aeronautice o revoluție ce ar fi adus viitorul în prezent. El expunea la cel de-al doilea Salon Aeronautic de la Paris primul avion fără elice cu turbo-propulsor.
Numele său: Henri Coandă. Naționalitatea: român.  Vârsta: 24 de ani.  Studii: absolvent al Școlii Superioare de Aeronautică și Construcții Mecanice din Paris (prima promoție).
          Din pliantul conceput de Coandă pentru promovarea avionului aflăm detaliile de construcție: anvergura maximă - 10,30 m, profunzimea aripilor - 1,75 m, lungimea aparatului - 12,50 m, suprafața portantă totală - 32 m2, greutatea totală în poziție de rulaj cu un motor Clerget de 50 CP și o turbină propulsivă - 420 kg. Aripile. Detalii de construcție. Aripile brevetate: armătură interioară de oțel. Exteriorul în întregime din lemn foarte lustruit și lăcuit. Profile, permițând o sarcină de 33 kilograme pe m2 de suprafață portantă la centru, determinate prin repetate încercări cu aparate speciale montate pe platforme de trenuri special amenajate în acest scop. Aripi de dimensiuni inegale. Sub aripi, canale de aer prin nervuri proeminente. Aripile prinse de fuzelaj prin tuburi de oțel de cea mai mică rezistență la înaintare, fără niciun întinzător sau cablu. Centrul de greutate destul de ridicat pentru a ușura virajele... Fuzelajul (închizând motorul, rezervoarele, pasagerii), flancat de două radiatoare, poartă în față propulsorul.          Acest propulsor brevetat (brevet nr. 416 541 din 9 august 1910) va da multă bătaie de cap specialiștilor contemporani, inventatorului, dar și celor din ziua de azi. Conceput sub forma unei turbine acționată prin intermediul unui motor cu patru cilindri în linie, răcit cu apă, fabricat de Paul Clerget, propulsorul transforma mișcarea de rotație din jurul axului său într-o mișcare de translație paralelă cu axul. Producând un vid relativ, concomitent cu creșterea presiunii aerului pe care îl utiliza, propulsorul determina o scădere de presiune care urma calea cea mai scurtă. Schimbând brusc direcția de deplasare a fileurilor de aer aflate în mișcare, viteza sa se anula, iar presiunea devenea maximă. Determinând prin construcția propulsorului ca această presiune să fie axială, obținea, prin însumarea presiunilor paralele, un rezultat ce urma axul propulsorului determinând forța propulsivă...          În decembrie 1910, pe câmpul de la Issy-les-Moulineaux, Henri Coandă și-a dat întâlnire cu destinul său. A pornit motorul Clerget al avionului, turbina a început să se rotească, mai repede și mai repede; un zgomot, specific motoarelor cu reacție, a spart liniștea câmpului. Avionul a început să ruleze, a luat viteză, jetul de aer refulat de compresor s-a transformat în flăcări; flăcările se apropiau amenințător de fața tânărului Coandă, zgomotul creștea în intensitate odată cu viteza; inventatorul nepilot s-a speriat, s-a pierdut cu firea; avionul avea viteză tot mai mare, s-a desprins de sol, a făcut o șandelă pe o aripă și s-a prăbușit nu înainte ca norocosul Coandă să fi fost aruncat din avion. Fusese primul experiment din istoria aeronauticii cu un avion propulsat prin reacție.            Talentul, priceperea, vocația lui Henri Coandă au determinat un act de creație tehnică pe care alții, în acele vremuri și mai târziu, nu și-l puteau nici măcar imagina, cu atât mai puțin, înțelege. Sesizând realitatea, Gustave Eiffel, unul dintre cei care au avut încredere în „miracolul“ Coandă, avea să declare public: „Băiatul ăsta s-a născut cu 30 de ani dacă nu, cu 50 de ani prea devreme!“          Și astăzi, privind fotografiile cu acest avion, obiectiv fiind, nu poți decât să te exprimi prin termenul - Fascinant!          Ca un omagiu adus marelui savant, cea mai mare poartă aeriană a României, cunoscută anterior sub denumirea Aeroportul Otopeni, îi poartă numele: Aeroportul Internațional „Henri Coandă“ București.            Cu ocazia împlinirii unui secol de la prezentarea  primului avion cu reacție, în cadrul celui de-al doilea Salon de Aeronautică de la Paris, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale „Centenarul avionului cu reacție - Coandă 1910“.

          Romfilatelia mulțumește pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale Muzeului Aviației Române și d-lor Cristian Crăciunoiu și George Paul Sandachi.




Data de aparitie: 15.10.2010

CARACTERISTICI TEHNICE COMPLETE

Pentru comenzi, va rugam sa va adresati societatii specializate în comertul filatelic, Romfilatelia, la urmatoarele coordonate:

Adresa: Str. Fabrica de Chibrituri, nr. 28, 050183, Bucuresti, ROMÂNIA
Tel.: + 40 21 336 93 92/+ 40 21 336.93.46
Fax: + 40 21 337 24 48
E-mail: office@romfilatelia.ro
Web site: www.romfilatelia.ro

<< inapoi
 sus
Despre Romfilatelia | Marci postale | Produse filatelice | Magazin filatelic | Ghidul colectionarului
Timbre junior | Noutati | Relatii clienti